Premierul Ponta a anunțat ieri că legea privind acordarea unor stimulente fiscale pentru cei ce își prelungesc perioada de rambursare a creditelor va fi opțională atât pentru bănci, cât și pentru clienții lor; cu alte cuvinte, aproape inutilă.
Întrebat de presă când va fi aplicată măsura restructurării creditelor pentru populaţie şi dacă este finalizat proiectul de act normativ în acest sens, Ponta a precizat că legea va intra în vigoare „probabil de la 1 iulie“. „Imediat ce este finalizat, proiectul va fi pus pe site. Nu va fi obligatoriu, va fi opţional, şi pentru persoane, şi pentru bănci”, a declarat premierul. Acesta a precizat că proiectul va include condiţiile discutate cu organismele financiare internaţionale şi că vor fi puse în dezbatere publică. Inițial, proiectul de lege prevedea reduceri ale impozitului pe venit, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare, de doi ani. Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionând aplicarea doar la creditele fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile. Operaţiunea urma să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani. În condițiile în care legea lasă la libera negociere dintre client și bancă modul în care urmează să se facă restructurarea creditului (clientul ar vrea să obțină o reducere cât mai mare a ratei și prelungirea cât mai mică a scadenței, iar banca ar dori o scadență cât mai îndelungată pentru a încasa mai mult dobânda la împrumut), aceasta va fi mai greu de implementat.
Ce i s-a reproșat proiectului de lege
Principalul beneficiar al măsurii de stimulare a consumului prin reducerea ratelor debitorilor cu împrumuturi care n-au ajuns încă în stadiul de credite neperformante (la peste 90 de zile de întârziere banca trebuie să provizioneze creditul) este sectorul bancar. Băncile vor primi din partea statului timp de 2 ani dobânzile aferente creditelor rescadențate pentru că toate împrumuturile care se vor încadra în această categorie vor ajunge cu doi ani mai târziu la scadență. Dacă am lua în considerare o DAE medie la creditele rescadențate de 10%, un număr mediu de debitori care vor profita de această “oportunitate” de un milion și o valoare medie a soldului creditelor echivalentă cu 5.000 euro, cele 20 de procente colectate de bănci suplimentar timp de 2 ani înseamnă per total 1 miliard de euro împărțit în 2 ani de scutiri fiscale. Guvernul recirculă niște bani din buget parcându-i în final în sectorul bancar, cu speranța că se va alege măcar cu ceva TVA (debitorii cu ratele scăzute ar urma să se năpustească să cumpere mai mult, în loc să economisească – activitate descurajată hotărât în ultima vreme de bănci).
