Guvernul ţării a solicitat recent ajutorul Bruxelles-ului în refinanţarea unui credit chinezesc de 1 miliard de euro pentru un proiect de autostradă nefinalizat, proiect care a aruncat Muntenegru într-o criză a datoriilor. Creditul echivalează cu un sfert din volumul total de datorii al ţării. Autorităţile de la Bruxelles au respins însă apelul ţării, scrie Politico.
„UE este deja cel mai mare furnizor de asistenţă financiară pentru Muntenegru, cel mai mare investitor şi partener comercial al ţării“, a declarat purtătorul de cuvânt pe politică externă al UE Peter Stano.
„Continuăm să-i susţinem, dar nu vom rambursa creditele pe care le contractează de la părţi terţe“.
Decizia UE riscă să deschidă calea băncii chineze de stat Export-Import Bank of China de a controla active deţinute de Muntenegru. Criticii spun că guvernul Muntenegrului a luat o decizie proastă în 2014 când, împotriva sfaturilor UE, a acceptat creditul chinezesc, care acoperă 85% din costul unui controversat proiect de autostradă care nu a fost încă finalizat.
Alte ţări ca Sri Lanka, Pakistan şi Djibouti au acceptat oferte atractive de creditare în cadrul iniţiativei chineze a noului drum al mătăsii, găsindu-se acum sub presiune financiară pentru rambursarea acestora, riscând să devină astfel vulnerabile în faţa influenţei chinezeşti.
„UE este preocupată de efectele socioeconomic şi financiare ale unora dintre investiţiile Chinei“, a declarat Stano. Muntenegru va trebui să găsească propria soluţie în ceea ce priveşte plata creditului chinez, cheltuit pe un segment de 44 km din autostrada de 165 de km, însă UE este dispusă să ajute la finanţarea construirii restului autostrăzii prin intermediul Planului Economic şi de Investiţii de 9 miliarde de euro pentru Balcanii de Vest, potrivit Reuters. Muntenegru, cu o populaţie de 622.000 de persoane, înregistra datorii de 4,33 miliarde de euro sau 103% din PIB anul trecut, iar capacitatea sa de rambursare a fost slăbită de pandemia de coronavirus care-i subminează principala sursă de venit: turismul.
