Decizia procurorilor de a închide dosarul Revoluției, după ce au investigat cazurile a 709 persoane decedate și 2198 de răniți, a generat imediat vii reacții în rândurile societății românești.
”Este un bun început pentru a repune revoluţia în locul pe care îl merită pentru că tot ceea ce am clădit ca naţiune liberă până acum pleacă de acolo, din momentul revoluţiei. Se ştie foarte bine în ce împrejurări şi în ce context s-a înregistrat numărul mare de victime. Sunt toate legate de declanşarea represiunii de către dictator. Toate pleacă de acolo”, a declarat Petre Roman.
”Pe mine singurul lucru care mă interesează şi mă preocupă este ca Revoluţia română să fie pusă la locul pe care îl indică chiar textul constituţional”, a mai susținut fostul premier.
Pe de altă parte, clasarea dosarului permite celor “care se consideră lezaţi în interesele lor, nu are importanţă care sunt acestea, de această dată de ordin familial, să spunem, să poată să îşi ducă interesul în justiţie”, consideră Roman.
În schimb, actorul Ion Caramitru, primul care a apărut în imaginile Televiziunii Române, alături de Mircea Dinescu, după fuga lui Ceaușescu, este revoltat de clasarea dosarului Revoluției.
Citește și: UPDATE S-a clasat Dosarul Revoluţiei. Revoluționarii atacă decizia
Caramitru a declarat pentru Mediafax că este dezgustat şi revoltat de decizia „aberantă” privind clasarea dosarului Revoluţiei din decembrie 1989, menţionând că pare a fi o „lucrare în compensaţie cu deschiderea dosarului Mineriadei” şi doar în România se poate petrece aşa ceva.
„Faptul că dosarul Mineriadei se deschide şi dosarul Revoluţiei se închide cred că numai la noi, în România, se poate petrece lucrul acesta. Oamenii care au fost la originea Mineriadei sunt oamenii care au confiscat Revoluţia. Lucrul ăsta nu poate fi lipsit de interes şi pare şi hilar, şi tragic, în acelaşi timp”, a spus Ion Caramitru pentru Mediafax.
Actorul a menţionat că a înființat “Asociația Revoluţionarilor Fără Privilegii”, împreună cu Radu Filipescu, în vederea „păstrării unei anumite moralităţi vizavi de ce s-a întâmplat în ’89”.
„Cum pot veni nişte procurori să spună că se închide (dosarul, n.r.), când este vorba de oameni care au murit, de declaraţii, de o anchetă care a fost făcută de generalul Voinea, care a fost în amănunţime dusă la capăt şi apoi el înlocuit tocmai ca să înceteze acţiunea. Pare-se că e o lucrare în compensaţie cu deschiderea dosarului Mineriadei. Nu se poate, e aberant, au murit oameni şi mult mai mulţi ca la Mineriadă. Sunt decizii care sunt păstrate în Arhiva Militară, în arhiva Securităţii, în arhiva Miliţiei. Se ştie, a fost un proces al Revoluţiei în care au fost condamnaţi anumiţi oameni în baza unor probe. Probele alea nu mai pot fi lipsite de interes acum. Din punct de vedere juridic – eu care nu sunt specialist -, mi se pare aberant”, subliniază Caramitru.
La Timișoara, preşedintele Asociaţiei „17 Decembrie”, Corina Untilă, a declarat pentru MEDIAFAX că este „ruşinos” gestul de a clasa dosarul Revoluției.
„Statul nu mai vrea să ştie adevărul despre Revoluţie? E păcat că România nu îşi doreşte să afle adevărul despre momentul Decembrie ’89. Este dezastruos din punct de vedere moral, când mă gândesc la cei care au murit atunci. Este peste măsura mea de a înţelege instituţiile acestui stat care se numeşte România. M-am bucurat zilele trecute cu mineriada, că se judecă, şi nici nu m-am gândit că vor clasa tocmai dosarul Revoluţiei. Este ruşinos. Fiul meu nu va afla adevărul despre ce a fost atunci, în Decembrie ’89”, a spus ea.
Corina Untilă a fost împușcată în spate în 17 decembrie 1989. Ea avea atunci 18 ani și era elevă la Colegiul Național Bănățean. Fusese în stradă și cu o zi înainte și atunci a reușit să scape teafără, după ce a fost fugărită de militari. În spital, Corina a văzut zeci de răniți întinși pe jos, în holul de la Urgențele Spitalului Județean. Ea a fost operată în aceeaşi zi, apoi a fost ţinută în comă indusă şi a stat în spital până în 27 decembrie 1989, când a fost externată la cerere.
Teodor Mărieş: Criminalii din mineriade sunt criminalii din Revoluție
La București, Teodor Mărieş, liderul Asociaţiei 21 Decembrie 1989, spune că va ataca la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) decizia de clasare a dosarului Revoluţiei, și susține că vinovații din dosarul Mieriadei sunt vinovați și în dosarul Revoluţiei.
„Primul lucru pe care îl fac- zâmbesc. Nu pot decât să zâmbesc, este sigur un zâmbet trist. Nu pot să cred că au avut capacitatea intelectuală, şi cred că cu celelealte capacităţi nu stau bine, să închidă dosarul Revoluției, în care există mult mai multe decizii CEDO decât în dosarul Mineriadei, pe care l-au redeschis. Cu certitudine, Asociația 21 Decembrie va ataca decizia la Înalta Curte și este o umilință pe care o administrează probabil în răzbunare pentru faptul că defilează la Parchet toţi criminalii din Mineriadă. Vă spun că sunt aceeaşi cu cei din Revoluţie şi ca atare poate este o ultimă zvâcnire şi o ultimă răzbunare „, a declarat, vineri, Teodor Mărieş, citat de Mediafax.
„Dacă acest lucru s-a întâmplat, o afirm cu toată sinceritatea, autorii documentului de azi , dacă el există, sunt, ierarhic vorbind, Ion Vasilache (șeful Secției Parchetelor Militare, n.r.), Niţu Tiberiu Flaviu- procurorul general al României, ajutaţi de domnul Coldea (Florin Coldea, director adjunct al SRI, n.r.). Nu se putea închide acest dosar fără cele trei persoane. Dacă greșesc, domnul Coldea să iasă public și să spună «Mărieș, dezinformat!». E adevărat, eu nu am fost informatorul lor și sunt mai puțin informat. Să iasă domnul Coldea public și să spună dacă SRI împreună cu Ion Vasilache, care nu este departe de această instituţie, și domnul Nițu, care nu e departe de această instituție, au săvârșit o nouă crimă împotriva celor pe care îi am în spatele meu, i-au omorât a doua oară, colegii noştri de la baricadă care au căzut în ziua de 21 decembrie, şi i-au ucis şi pe cei pe care după 22 decembrie i-a omorât camarila KGB-istă a lui Ion Iliescu, ca să nu mai vorbesc de colegii de la Timişoara şi din Cluj şi din Sibiu şi din alt oraş”, a spus Teodor Mărieș.
Aceeași corelație, între dosarul Revoluției și cel al mineriadelor, o face și politologul Alina Mungiu Pippidi. Ea a declarat pentru MEDIAFAX că lucrurile necercetate acum 25 de ani despre Revoluţia din 1989 sunt greu de cercetat acum, iar dosarul clasat vineri de PICCJ este „inutil”.
Alina Mungiu-Pippidi susține că sunt persoane care deja au plătit pentru Revoluţia din decembrie 1989, un exemplu în acest sens fiind generalul Victor Atanasie Stănculescu.
„E adevărat ce zice Parchetul, că sunt oameni care au plătit, generalul Stănculescu, care este chemat şi în celălalt dosar (dosarul Mineriadei, n.r.) este unul din oamenii care deja au ispăşit. Lucrurile pe care le investigau ei nu aveau vinovaţi clari. Peste tot unde vinovăţia a fost clară, ea a fost atribuită, justiţa s-a pronunţat. În rest, dosarul era destul de inutil, pentru că faptele au fost îngropate şi faptele au fost îngropate de foarte multă vreme. Ce aş sugera însă Parchetului, dacă tot îl cheamă pe generalul Florescu (Mugurel Florescu, n.r.) în celălalt dosar (dosarul Mineriadei, n.r.) este să deschidă un dosar nou cu cine a îngropat faptele Revoluţiei”, a spus Alina Mungiu-Pippidi.
În aceeași chestiune s-a pronunțat și Lucia Hossu-Longin, cunoscuta realizatoare a „Memorialului durerii”.
„N-am văzut încă decizia, pentru mine este inexplicabilă. La misterul Revoluţiei s-a adăugat un mister, misterul clasării acestui dosar important. Eu nu ştiu de ce s-a clasat dosarul, pentru că generalul Voinea a rezolvat aproape toate dosarele – Sibiul, Bucureştiul şi Timişoara. Nu văd de ce. Vinovaţii se ştiau. Nu văd de ce se clasează. Sunt absolut siderată. Încă un mister pe care nimeni nu ni-l va desluşi, pentru că Înalta Curte, de cele mai multe ori, nu-şi motivează deciziile”, a declarat Lucia Hossu-Longin pentru Mediafax.
Ea a precizat că este „foarte mirată şi foarte tulburată”, pentru că, prin decizia de clasare a acestui dosar, se refuză o ultimă dreptate care se putea săvârşi pentru rudele celor care au murit în decembrie sau pentru cei care sunt răniţi.
Lucia Hossu-Longin a mai spus că există oameni care suferă în continuare de pe urma Revoluţiei, fiind „condamnaţi la boli permanente, tratamente, internări”. „Aceşti oameni nu vor înţelege nici ei de ce această ultimă dreptate nu li se acordă. Şi cu atât mai mult cu cât decizia aparţine unui aşa cum zicem toţi – uneori îl luăm în derâdere, uneori îl slăvim – statului de drept”, a afirmat Lucia Hossu-Longin.
O foarte cunoscută prezentatoare a Televiziunii Române dinainte de 1989, Sanda Ţăranu, consideră că clasarea dosarului Revoluţiei nu este o decizie dreaptă.
„Din orice punct de vedere ai privi, decizia nu mi se pare dreaptă. Mă pun în situaţia oamenilor care au pierdut atunci fiinţe dragi. Nu poţi să spui că este o decizie dreaptă, nu pot să spun aşa ceva. Dar nici să acuz nu pot. Este atât de greu şi mă pun şi în situaţia celor care trebuie să ia o măsură acum. Împotriva cui? Că nici eu nu ştiu acum cine a declanşat tot ce s-a întâmplat atunci”, a declarat Sanda Ţăranu, citată de Mediafax.
Ea își amintește că a participat la Revoluție, deși pe străzi se trăgea. „Eu mi-am asumat un risc. Şi cel care participă la aşa ceva îşi asumă un risc. Mi-e greu să spun, mi-e foarte greu să spun nu este bună decizia sau că e bună decizia. Dar riscurile sunt şi de-o parte şi de alta. În situaţii din astea oamenii care se angajează într-o asemenea luptă îşi asumă şi nişte riscuri”, explică Sanda Ţăranu.
„Din Piaţa Dorobanţi mi-a fost imposibil să mă mai duc spre Televiziune. Erau soldaţi care nu dădeau voie nimănui să mai treacă, aşa se trăgea. Eu eram disperată să văd ce se întâmpla cu colegii mei. Până la urmă, a venit un domn cu o maşină, am înţeles că era colonel, care m-a luat cu maşina şi m-a dus până la gardul Televiziunii. Acolo m-a lăsat şi mi-a spus că nu pot intra pe la intrarea principală pentru că se trage. Am sărit gardul”, își amintește Sanda Țăranu.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a anunţat vineri, într-un comunicat de presă, că procurorii Secţiei Parchetelor Militare au finalizat cercetările în dosarul 11/P/2014 “privind fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri”.