Parodontoza reprezintă o adevărată problemă de sănătate publică în condiţiile în care această boală afectează între 15-20% dintre persoanele cu vârstă cuprinsă între 35 şi 44 de ani, arată un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Boala parondontală este o afecţiune cronică ireversibilă care afectează ţesuturile de susţinere a dinţilor. În lipsa unei igienei dentare adecvate şi a unui tratament corespunzător, această boală poate provoca pierderea dinţilor.
”Boala parodontală este foarte frecvent întâlnită şi, din păcate, este tratată când deja daunele sunt majore. Cauza principală a apariţiei bolii parodontale o reprezintă flora microbiană de la nivelul cavităţii orale. Se recomandă consultarea unui specialist în cazul în care persoanele se confruntă cu sângerări în timpul periajului dinţilor, halena persistentă, depuneri de tartru şi placă bacteriană, retragerea gingiilor de pe rădăcinile dinţilor, scurgeri purulente între dinte şi gingie, mobilitate dentară, congestionarea gingiilor şi durere”, a declarat dr. Raluca Pascu, medic primar stomatolog, specialist ortodonţie şi ODF la Clinica Stomatologică Multident.
Care sunt factorii de risc
În multe cazuri de boală parodontală, factorul genetic joacă un rol extrem de important. Nu se va ajunge însă la o formă severă, dacă pacientul va avea grijă ca igiena orală să fie una adecvată. Din acest motiv, trebuie respectate regulile de bază ale unui periaj corect, utilizarea zilnică a aţei dentare, precum şi indicaţiile pentru o alimentaţie echilibrată. De asemenea, fumatul, tartrul, cariile netratate, starea de sănătate generală precară, dar şi stresul psihoemoţional, precum şi sarcina pot conduce cu uşurinţă la dezvoltarea unei boli parodontale.
”Boala parodontală are o evoluţie treptată, debutând cu inflamaţia ţesutului gingival-gingivita, inflamaţie favorizată de prezenţa plăcii bacteriene si a depunerilor de tartru. În cazul în care inflamaţia gingiei nu este tratată, atunci aceasta se extinde spre structurile profunde. Aşa se ajunge ca în timp rădăcinile dinţilor să fie dezgolite, fapt care dă o sensibilitate extrem de mare dinţilor şi chiar se va ajunge la pierderea acestora. Din acest motiv, consultul stomatologic periodic este absolut necesar”, a mai declarat dr. Raluca Pascu, medic primar stomatolog, specialist ortodonţie şi ODF la Clinica Stomatologică Multident.
Care sunt formele de boală
Boala parodontală cuprinde mai multe forme clinice, respectiv parodontoza agresivă, parodontoza cronică, parodontoza ca manifestare a bolilor sistemice şi parodontoza necrotizantă.
Parodontoza agresivă se caracterizerază prin pierderea rapidă a ligamentelor dentare şi distrugerea osului mandibular. În ceea ce priveşte parodontoza cronică, ea este rezultatul inflamaţiei din ţesuturile de susţinere ale dinţilor, a pierderii progresive a ligamentelor dentare şi a osului. Este cea mai întâlnită formă de boală parodontală care poate să apară la orice vârstă. Parodontoza ca manifestare a bolilor sistemice apare la vârstă tânără şi poate fi asociată cu boala cardiacă, boala respiratorie şi diabetul zaharat. Parodontoza necrotizantă este observabilă în cazul pacienţilor cu HIV, dar şi în cazul celor care se luptă cu malnutriţia. Această formă de parodontoză se caracterizează de necroza ţesutului gingival, a ligamentelor dentare şi a osului alveolar.
Cum se tratează
În stabilirea diagnosticului de boală parodontală, un rol important îl au examenele clinice şi radiologice. Pentru a diagnostica corect boala parodontală, medicul specialist ia în calcul gradul de mobilitate a dinţilor, măsurarea pungilor parodontale sau osoase, gradul de retracţie a gingiilor, consistenţa, aspectul si culoarea gingiilor, prezenţa inflamaţiilor gingivale şi a durerii, precum şi igiena dentară. După verificarea acestor aspecte, se va efectua o evaluare radiologică.
Traseul terapeutic depinde de gravitatea cazurilor. Pentru cele în care boala parodontală se află la debut, se va realiza un detartraj manual sau cu ultrasunete şi netezirea rădăcinilor, curăţând astfel şanţurile gingivale şi dinţii. Se poate realiza si tratament cu laser, precum si tratament medicamentos, dacă medicul stomatolog consideră necesar acest lucru. Pentru cazurile mai grave, se aplica tratamentul chirurgical, cele mai întâlnite proceduri fiind cele de reducere a pungilor gingivale, regenerative şi grefe de ţesut. Dacă se ajunge la pierderea dinţilor, soluţia este implantul dentar.
