Consumul de cafea şi alcool în Centrul Vechi al Capitalei poate dăuna grav sănătăţii. 145 de clădiri, circa jumătate din totalul construcţiilor din zonă, se află pe lista imobilelor încadrate într-o clasă de risc seismic, iar 41 dintre acestea reprezintă chiar pericol public imediat pentru cei din interior.
Un calcul simplu arată că, în eventualitatea unui cutremur moderat spre puternic, în Centrul Vechi poate avea loc o tragedie: la fiecare sfârşit de săptămână, prin barurile şi restaurantele de aici trec circa 15.000 de oameni, la care se adaugă locatarii care trăiesc în cele 741 de apartamente din imobilele vechi, unele construite acum două secole.
Deşi situaţia este arhicunoscută autorităţilor locale şi dezbătută pe larg în presă după fiecare mic cutremur care se produce în România, nimic nu se face pentru remedierea problemelor. Doar două clădiri au fost consolidate în zonă, conform datelor existente la Primăria Bucureşti actualizate până în această lună.
Între timp, responsabilii aruncă, în mod tradiţional, vina unul pe celălalt: Primăria – pe proprietarii care sunt reticenţi la cheltuieli; chiriaşii – pe autorităţile care le-au eliberat autorizaţii pentru amenajarea spaţiilor fără să li se spună că ar fi o problemă cu clădirile. Între timp, nu se ştie nici măcar dacă nu cumva până şi muzica la maximum care se aude din unele crâşme nu e la fel de dăunătoare pentru structura şubrezită a unor clădiri care nu au mai fost renovate, decât la faţadă, şi de 100 de ani.
Aşteptăm să cadă
„Peste 80% dintre imobile au durata de folosinţă expirată şi toate prescripţiile tehnice depăşite. Clădirile îmbătrânesc în timp şi trebuie înlocuite sau refăcute. Unele sunt construite în perioada interbelică şi altele chiar în 1910. Nimeni nu face nimic. Stăm şi ne uităm la ele şi aşteptăm să cadă”, declara, în 2011, arhitectul-şef al Primăriei Sectorului 3, Ştefan Dumitraşcu.
Ceva totuşi s-a făcut în ultimii doi ani: clădirile au început să arate tot mai bine pe dinafară, terasele s-au extins în stradă, firmele sunt mai luminoase şi cu aer occidental. Şi doar atât. “Doamne fereşte de un cutremur!” este deviza după care se ghidează clienţii, mai ales de la seismul de 5,5 grade pe scara Richter care a avut loc în urmă cu o săptămână, deviză exprimată de o tânără ieşită vineri dimineaţă la o cafea cu mama ei.
De altfel, abia după evenimentul din 5 octombrie autorităţile au început să se mişte din nou. Primăria Capitalei a adus în discuţie un proiect care ar urma să interzică proprietarilor clădirilor cu risc seismic ridicat să le mai folosească sau să le închirieze pentru comerţ sau alimentaţie publică.
Ulterior, deputatul „Forţa Civică“ Dan Popescu a anunţat la rândul său că a propus un proiect de lege privind reducerea riscului seismic, ce prevede acelaşi lucru: toate activităţile se suspendă în clădirile cu probleme. În ambele situaţii, modificarea legislaţiei îi vizează şi pe cei care au contracte în derulare, fapt care nu îi face foarte fericiţi. “Se va opri inclusiv funcţionarea ca locuinţă. Vor fi înlocuite actualele buline roşii cu panouri prin care oamenii vor fi avertizaţi cu privire la pericolele la care se expun”, a precizat Dan Popescu.
Acesta a explicat că se ia în calcul inclusiv varianta exproprierii în cazul persoanelor care nu pot susţine financiar o consolidare, operaţiune care ar urma să fie realizată de stat, ce va revinde imobilul pe piaţa privată. Actul normativ se află însă abia în faza de dezbatere publică.
// <![CDATA[
www_server_root = 'http://worker.contentchannel.ro/player';
if(typeof flowplayer == 'undefined') {
document.write('’);
document.write(”);
}
var domain = document.domain;
var domain_split = domain.split(‘.’);
var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1];
document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_min/562d7b77ce32ea3abd617c7a04d3d5af/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));
// ]]>
Descarcă de AICI lista completă a clădirilor care riscă să cadă la următorul cutremur.
Autorizaţie – da, comerţ – ba
Chiriaşii acestor clădiri, dintre care unii au investit şi 100.000 de euro pentru amenajarea restaurantelor care funcţionează în Centrul Vechi, sunt împărţiţi în ceea ce priveşte iniţiativele legislative.
Pe de o parte, comediantul Mugur Mihăescu, care deţine un spaţiu aici şi care este fondator al Asociaţiei Investitorilor din Centrul Vechi, a menţionat că au solicitat chiar ei Primăriei o măsură pentru eliminarea pericolelor la care se expun clienţii ce ajung în cea mai frecventată zonă de distracţie din Capitală. „Dacă locuieşte în casă, e treaba lui dacă îi pică casa. Dar dacă, de exemplu, închiriază clădirea şi tu acolo desfăşori o activitate publică, e o prioritate pentru oamenii aia şi e normal să o aduci la nişte standarde”, a precizat Mugur Mihăescu, pentru Digi 24.
Mai mult, acesta a admis că mai sunt multe lucruri de schimbat pentru un comerţ civilizat în clădirile ce nu au mai fost reparate, în unele cazuri, şi de un secol. “Mai e de făcut. Categoric, Centrul Istoric nu va arăta ok decât după patru-cinci ani de acum încolo. Faptul că acum se consolidează şi piaţa liberă va dicta consolidarea în încă doi-trei ani de aici înainte va asigura ca Centrul Vechi să fie foarte bine din punct de vedere al siguranţei la cutremure”, a precizat acesta, potrivit Realitatea TV. Totuşi, Mugur Mihăescu a menţionat că sunt unele dificultăţi în restaurare şi din cauza reticenţelor Ministerului Culturii, care e greu de convins că o cărămidă de la 1700 nu mai este la fel de solidă.
Pe de altă parte, unii proprietari de terase consideră că investiţiile le sunt puse în pericol de schimbarea legislaţiei prea târziu. “Înainte de a porni această afacere, am cerut nişte aprobări şi autorizaţii de la Primărie. Le-am primit fără nici o problemă, deşi se ştia şi atunci că imobilele sunt cu risc seismic. Eu am investit pe baza acestor hârtii şi acum mi se spune că nu mai sunt bune”, a menţionat patronul unui restaurant.
Mulţi se gândesc cum îşi vor recupera banii băgaţi, cu acordul autorităţilor, în aceste “castele de nisip”. “Trebuia să se ia o decizie precum cea de acum la început, când Centrul Vechi era în reabilitare”, menţionează un alt om de afaceri.
De altfel, reabilitarea zonei a fost o operaţiune costisitoare, care s-a rezumat, însă, numai la amenajarea stradală. Circa 35 milioane de euro au fost investite într-un proiect care a durat 7 ani şi care a fost sistat de mai multe ori. Lucrările au început în 2006, vizau refacerea a 14 străzi şi urmau a fi finalizate în 2008. Contractul a fost reziliat în 2009, apoi scos la licitaţie din nou în 2010. Lucrările au fost finalizate abia anul trecut.
Dar faptul că Centrul Vechi reprezintă încă un pericol pentru bucureşteni şi turişti a fost vizibil anul acesta, când două clădiri s-au prăbuşit în numai două luni. Un imobil cu două etaje, construit la finele secolului al XIX-lea, a căzut în întregime în mai. Doar două luni mai târziu, zidul interior al unei alte construcţii, declarată monument istoric, dar care era împărţită de doi proprietari, s-a prăbuşit de asemenea. În nici unul dintre cazuri nu au fost totuşi victime.
Precaritatea clădirilor, remarcată de BBC
Centrul Vechi a reuşit să atragă, în ciuda problemelor sale inclusiv atenţia turiştilor occidentali. Într-un editorial publicat anul acesta la secţiunea Travel a site-ului administrat de BBC intitulat “Noul Oraş Vechi al Bucureştiului” (“Bucharest’s new Old City”), jurnalistul Mark Baker afirma că zona reprezintă “ un cartier pietonal încântător, în care există suficient de multe distracţii care să te ţină ocupat în timpul zilei şi suficient de multe baruri şi cluburi pentru a te ţine treaz întreaga noapte”, potrivit zf.ro.
Editorialistul a remarcat însă precaritatea construcţiilor, în comparaţie cu strălucirea străzilor. “Deşi multe dintre clădirile din Centrul Vechi se află într-o stare precară, aşteptând investitori cu bani mulţi şi planuri îndrăzneţe, străzile din acest cartier sunt plăcute, perfect pavate şi înfrumuseţate prin magazine de artă şi antichităţi, librării, teatre şi nenumărate terase, cafenele, baruri şi cluburi”, scrie Mark Baker.
Descarcă de AICI lista completă a clădirilor care riscă să cadă la următorul cutremur.
Risc seismic ridicat
România se află în zona europeană cu cel mai mare risc ca un cutremur puternic să aibă loc în următorii 50 de ani, arată un studiu coordonat în Franţa şi la care au participat 50 de oameni de ştiinţă. “Seismele de pe continentul european sunt provocate, în principal, de ciocnirea dintre plăcile tectonice euroasiatică şi africană. Pericolul este mai mare în Turcia, Grecia, Italia şi România”, arată Fabrice Cotton, profesor de seismologie la Universitatea “Joseph Fourier” din Franţa, citat de Le Monde.
2 clădiri au fost consolidate în Centrul Vechi, din totalul de 147 de imobile cu risc seismic.
150 milioane euro reprezintă valoarea anuală estimată a încasărilor din Centrul Istoric.
