Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii au făcut publice, pentru prima oară, costurile pensiilor speciale, precum și numărul de beneficiari. În total, bugetul de stat cheltuie circa 0,8% din PIB-ul României pentru acestea.
Potrivit unui răspuns la o interpelare a deputatei PNL Andreea Paul, pentru plata pensiilor militarilor, bugetul de stat va aloca, în 2016, 5,4 miliarde de lei. Pentru pensiile speciale ale civililor, Ministerul Muncii are prevăzută suma de 541 milioane de lei. La un PIB estimat, pentru 2016, la circa 750 de miliarde de lei, cheltuielile cu pensiile speciale – circa 5,9 miliarde lei – înseamnă apro-ximativ 0,8%. Nivelul acestor cheltuieli bugetare – peste 1,4 miliarde euro – se apropie de ultimul cost estimat pentru autostrada Pitești-Sibiu, de 1,6 miliarde euro.
Cei mai numeroși beneficiari, din poliție și Securitate
Din datele oferite de Ministerul de Finanțe, reiese că cea mai mare parte a beneficiarilor pensiilor speciale pentru militari nu sunt foștii angajați ai Ministerului Apărării, ci cei ai Inte-rnelor și ai SRI. În 2016, sunt 75.458 de beneficiari în cadrul MApN, 69.180 de la Ministerul de Interne și 9.414 de la SRI. De pensiile speciale pentru militari beneficiază și foștii ofițeri de Securitate. Pensia medie a acestora este de peste 3.200 de lei pe lună, potrivit unui calcul făcut de deputata Andreea Paul. Militarii nu pot ieși la pensie înainte de vârsta de 45 de ani.
Numărul civililor care benefi-cia-ză de pensii speciale este de 7.989, iar suma cheltuită de la buget este de 541 milioane de lei, arată Ministerul Muncii. Pensia medie în rândul acestor categorii – magistrați, funcționari parlamentari, diplomați, personal aeronautic și angajați ai Curții de Conturi – este de peste 6.400 de lei pe lună, a calculat Andreea Paul. Ministerul nu precizează care este numărul parlamentarilor care primesc pensie specială, precum și cheltuielile cu acestea.
Pentru comparație, pensia medie încasată în luna iulie în România de un beneficiar al sistemului de asigurări sociale de stat a fost de 931 de lei. Sunt însă discrepanțe mari între pensiile din diferite regiuni geografice, arată Institutul Național de Statistică: în Giurgiu, pensia medie este de 748 de lei, în București de 1.179 lei. Un profesor din învă-țământul preuniversitar iese la pensie cu circa 1.400 de lei, iar un medic primar cu 1.700 de lei. Nu-mărul total al pensionarilor este puțin sub 5,1 milioane, din care 419.439 sunt agricultori cu o pensie medie de 381 de lei. Ministerul Muncii afirmă că „nu deține informații referitoare la pensiile de serviciu/speciale care se aplică în alte state europene“.
Tehnocrații, nemulțumiți, dar nu fac nimic
Guvernul Cioloș este ne-mulțumit de cheltuielile cu pensiile speciale, dar nu are curaj să le abroge, așa cum a făcut fostul premier Emil Boc, în 2010. „Pensiile specia-le creează niște avantaje în plus – nu că nu le-ar merita oamenii aceia, dar banii sunt luați de la toți ceilalți. Iau dintr-un coș mare și dau unor categorii speciale niște pensii care creează o structură privilegiată. Dacă vom continua așa, pensiile nu au cum să crească pentru toți“, a declarat Pâslaru, în mai 2016, la o emisiune a postului Pro Tv.
El a precizat că guvernul Cioloș nu „își va asuma“ o revenire la sistemul unitar de pensii.
„Ceea ce va trebui făcut, dar nu cred că acest Guvern își va asuma, e să se revină la un sistem de pensii unitar, pen-tru că nu vom avea resurse dacă sistemul se va împarți în pensii speciale“, a mai spus demnitarul. În septembrei 2016, în fața Parlamentului, și premierul Dacian Cioloș a vorbit despre impactul acestor pensii, dar nici acesta nu a oferit nici o soluție. „O exacerbare a pensiilor speciale, care ies în afara sistemului contributiv, riscă să pună în pericol sistemul de pensii, cu atât mai mult cu cât nu avem o creare şi de locuri de muncă“, a afirmat prim-minis-trul. Totuși, acest Executiv a atacat de două ori la CCR legea pensiilor speciale pentru aleșii locali și a reușit să o blocheze.
În 2010, Guvernul Boc a încercat să taie toate pensiile speciale, dar CCR a acceptat măsura doar parțial: cele ale magistraților au rămas intangibile.
MAGISTRAȚI. Ministrul Prună a exagerat puțin: pensie de doar 40.963 lei
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat, joi, situaţia pensiilor de serviciu ale magistraţilor, comunicată de Casa Naţională de Pensii Pu-blice. Cea mai mare pensie, în cuantum brut, este de 40.963 de lei pe lună. CSM a solicitat aceste informații după ce ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat că există 60 de magistraţi care au pensii de peste 100.000 de lei pe lună. Potrivit răspunsului primit de Consiliu de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), în septembrie 2016, în baza CNPP se regăseau în plată 3.350 de beneficiari de pensii de serviciu stabilite în baza Legii nr. 303/2004.
Dintre aceştia, 1.567 aveau pensii, în cuantum brut, sub 10.000 de lei, 1.758 – pensii între 10.001 şi 20.000 lei, 24 de persoane – pensii între 20.001 – 30.000 lei şi o persoană – o pensie de 40.963 de lei. În intervalul 30.001 – 40.000 de lei nu era înregistrată nicio persoană, potrivit Casei de Pensii.
Pensia medie a militarilor este de 3.200 de lei, iar a magistraților – de 6.400 de lei.
