UPDATE. Dezvăluirea jurnalistei Ondine Gherghuț a fost unul dintre cele mai citite articole din această săptămână. Aproape 40.000 de persoane au citit acest articol.
Ministrul Florin Iordache și oamenii săi ar fi făcut presiuni asupra unor funcționari din minister pentru a șterge cele șase note care conțineau obiecțiuni împotriva proiectelor legislative de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (OUG 13/2017), precum și împotriva textului de grațiere colectivă.
Modul în care au fost elaborate și aprobate actele normative fac în prezent obiectul unei anchete la DNA, în urma unei plângeri depuse de Mihai Polițeanu, Elena Ghioc și Răzvan Patachi, de la Asociația Inițiativa România.
Ce ar conține cele șase note de obiecțiuni
La proiectul Ordonanței de modificare a Codurilor Penale, obiecțiunile făcute de specialiștii Ministerului Justiției în șase note scrise s-ar fi referit la faptul că nu se motivează urgența, că textul normativ propus modifică și alte texte decât cele cerute de deciziile Curții Constituționale a României, că ar încuraja abuzul în serviciu, că ar dezincrimina și alte fapte, că ar fi periclitat începerea urmăririi penale pentru fapte cu violență, chiar pentru acte de terorism, potrivit surselor „România liberă“. De asemenea, specialiștii din instituție ar fi scris că textele propuse protejează de incriminare anumite categorii sociale și că nu au caracter general, nerespectându-se art. 16 din Constituție (toți cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări).
Textul de lege destinat grațierii colective ar fi fost criticat de funcționarii din minister deoarece nu și-ar fi atins scopul decongestionării penitenciarelor prin grațierea pedepselor date cu suspendare sau a amenzilor penale, au precizat sursele RL. De asemenea, criticile s-ar fi referit la faptul că pedepsele grațiate erau prea mari, iar pentru înjumătățirea pedepselor nu s-ar fi făcut pe criterii clare, permițând eliberarea infractorilor periculoși sau pentru crime împotriva umanității.
Una din note se referea special la faptul că ordonanțele nu pot fi aprobate și publicate în Monitorul Oficial fără avizul Consiliul Superior al Magistraturii. Ministrul Florin Iordache ar fi urlat la funcționari să desființeze respectiva precizare.
Formulările noastre nu sunt citate din notele de observații, ci sunt notițe luate în timpul discuțiilor cu sursele noastre. Deși am cerut în scris respectivele documente de la Ministerul Justiției, acte care nu ar trebui să fie secrete pentru o ordonanță publică, nu am primit răspuns.
Mai întâi, au fost percuționiștii de la formația Cercul Întreg, care au animat cu ritmurile lor protestele de la finalul săptămânii trecute. Apoi, figura emblematică a protestelor de la Cluj a devenit o tânără artistă, Alexandra Luca. Povestea ei este simplă: cei prezenţi la manifestaţii au auzit-o în timp ce intona imnul „Deșteaptă-te, române!“. Au remarcat timbrul vocal deosebit și au rugat-o să urce pe platforma din zona ruinelor romane din Piața Unirii din centrul vechi al Clujului, pentru a cânta la microfon… citește mai departe aici …
Dar mai multe surse independente ne-au relatat cum s-au desfășurat ostilitățile în interiorul Ministerului Justiției. Toate sursele noastre au menționat că ar fi existat șase note de obiecțiuni, care aveau întinderi diferite: cea mai consistentă ar fi avut circa 30 de pagini, iar alta ar fi avut până în două pagini.
Cine a fost implicat
Textele ordonanțelor amnistiei mascate și a grațierii ar fi venit de la Parlament și ar fi creația juriștilor PSD și ALDE, care ar fi centralizat toate dosarele penale ale colegilor lor și au prevăzut în text și anihilarea unor posibile incriminări viitoare. Scopul ar fi fost folosirea bugetului public fără teama de DNA, de alte Parchete, de condamnare la închisoare și de confiscarea averilor.
Rolul de “curier” ar fi fost jucat de Mariana Alexandrescu, consilieră moștenită de deputatul Florin Iordache de la Viorel Hrebenciuc, după ce acesta a părăsit Parlamentul din cauza inculpării în dosarul retrocedărilor cu prejudiciul-record de 303 milioane de euro.
Mariana Alexandrescu a apărut în presă ca apropiată a familiei lui Adrian Năstase, după ce acesta a fost încarcerat după condamnarea definitivă în dosarul “Trofeul Calității”. Ea a fost cea care în 2012 a plimbat-o cu mașina familiei Năstase pe președinta Asociației Magistraților din România, Mona Pivniceru, pe atunci judecătoare la Înalta Curte, devenită apoi, în ordine cronologică, membru CSM și judecător de Curte Constituțională, unde e și acum.
Gabriela Scutea, secretar de stat până la data de 30 ianuarie, când i-a expirat detașarea de la Parchet, ar fi cunoscut notele de obiecțiuni ale serviciului specializat din Ministerul Justiției. Ar fi făcut, la rându-i, obiecțiuni la obiecțiuni, pe niște post-it lipite de pagini, conform surselor „România liberă“. De altfel, Gabriela Scutea a fost audiată ca martor în dosarul deschis la DNA. Nu a putut fi contactată pentru precizări.
Presiuni asupra „opoziției“
Fostul secretar de stat Constantin Sima, a cărui detașare la Ministerul Justiției a fost retrasă de CSM, ar fi avut o poziție importantă, deoarece el ar fi făcut presiuni asupra funcționarilor, indicându-le ce să șteargă din obiecțiuni.
Am încercat să luăm legătura cu domnul Sima. Domnia sa ne-a trimis următorul SMS: “Am scris eu pe vreuna din note că nu sunt de acord și am semnat?”.
Sigur, nu. E procuror și știe că scrisul rămâne. Noi am fi vrut un răspuns la întrebarea “De ce i-ați amenințat pe funcționarii MJ cu darea afară din serviciu dacă nu schimbă conținutul notelor semnate?”
Constantin Sima a fost audiat ca martor la DNA, iar Consiliul Superior al Magistraturii i-a încetat detașarea la Justiție la cererea procurorului general Augustin Lazăr.
În privința rolului celuilalt secretar de stat a cărui detașare a fost, de asemenea retrasă de CSM, procuroul Oana Schmidt-Hăineală, relatările diferă. Unii spun că ar fi avut un rol activ în impunerea textelor de lege față de care funcționarii MJ au avut obiecții, alții susțin că nu, cel mult și-ar fi exprimat opiniile la ședințele de dimineață ale ministrului Florin Iordache cu secretarii de stat și șefii direcțiilor din minister implicate în elaborarea actelor normative.
Oana Hăineală a fost audiată ca martor la DNA. Ea a declarat că nu a avut nicio implicare în redactarea textelor normative criticate.
„Tunet și fulger“
Ministrul Justiției, Florin Iordache, deputat PSD, ar fi avut la rândul său un rol estențial său în acțiunea de adoptare a Ordonanței de urgență privind modificarea Codului Penal, respectiv cel de “tunet și fulger”, când primea câte un impuls de la colegii parlamentari care fie doreau să scape de dosare, fie doreau să folosească bugetul public după bunul plac fără a răspunde penal, fie pentru grațierea pedepselor ca să poată intra mai repede în viața politică.
Florin Iordache ar fi agresiv, amenințător cu subordonații care nu-i execută ordinele, potrivit surselor noastre. Deși am încercat în mod repetat să îl contactăm pe ministru, acesta a avut telefonul închis.
O eventuală anchetare a sa de către Direcția Națională Anticorupție, în dosarul privind OUG 13, are nevoie, în cazul demnitarului, de avizul Camerei Deputaților, unde PSD și ALDE, care îl susțin, sunt majoritari.
Citește și opiniile jurnaliștilor RL:
Sabina Fati, senior editor: De ce vor să o dea afară din magistratură pe Camelia Bogdan
Nu putea rămâne nepedepsită pentru isprăvile ei, așa că din august 2014 încoace, de când a pronunțat pedeapsa împotriva fondatorului trusturilor Antenelor, colegii și inamicii ei au căutat modalități prin care să o facă să se retragă din magistratură, să se mute la Bruxelles sau să plece în învățământ cu tot cu cele două doctorate ale ei și cu discursurile despre confiscarea bunurilor dobândite ilegal, care păreau să o facă să le vorbească de sus … citește mai departe aici …
Mircea Marian, senior editor: Fără iluzii: patru ani cu PSD
Să luăm în calcul cel mai optimist scenariu: Sorin Grindeanu demisionează și președintele Iohannis este în situația de a numi un alt premier. În loc să accepte propunerile PSD și ALDE, numește pe cineva care nu primește votul majorității și ajungem în alegeri anticipate. Dacă ajungem în alegeri anticipate, populația revoltată se prezintă masiv la vot, iar PNL, USR și, eventual, și PMP pot forma o majoritate … citește mai departe aici …
După protestele din ultimele zile devine tot mai evidentă incapacitatea structurală a președintelui PSD, infractorul Liviu Dragnea, de a înțelege democrația. În timp ce 600.000 de români i-au cerut demisia în stradă, șeful PSD se comportă tot mai agresiv, ca un dictator sadea. (…) Dragnea procedează exact după modelul cu care a acționat Ion Iliescu, până a provocat mineriada din iunie 1990. Prin diverse cozi de topor lansează iar lozinci naționalist-extremiste pentru a isteriza și mai mult publicul care în trecut stătea să plece urechea la tribulațiile defunctului tribun Vadim Tudor… citește mai departe aici …
