Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, a declarat că nu are bază legală pentru a plăti forajele efectuate pe malul tulcean, pentru legătura dintre Dobrogea şi Moldova.
Proiectul subtraversării Dunării pe la Galați, care ar fi urmat să crească fluența traficului rutier între nordul Dobrogei și sudul Moldovei prin eliminarea traversării fluviului cu bacurile, a devenit un proiect abandonat de la realizarea primelor expertize. Licitația pentru selectarea firmei care ar fi trebuit să realizeze studiul de fezabilitate a fost câștigată de reprezentanța la București a consorțiului Luis Berger din Statele Unite, care s-a angajat să facă studiul și să găsească finanțarea în baza unui contract de 3,9 milioane euro.
În decembrie 2015, primarul de atunci al Galațiului, Marius Stan, dădea firmei Luis Berger Romania ordinul de începere a lucrărilor, fiind identificate 7 posibile locații pentru construirea tunelului. Pe 23 iunie 2016, a fost încheiată etapa 1 a studiului, în cadrul căreia s-au făcut foraje și studii geologice. Însă, după alegerile locale din iunie, proiectul a intrat în dizgrația noului primar, Ionuț Pucheanu (PSD), care refuză să plătească suma de 2.339.000 lei pentru etapa 1, motivând că Luis Berger a efectuat foraje și pe malul tulcean al Dunării, iar legea îi interzice să plătească lucrări efectuate în afara Galațiului.
„Primăria nu a plătit absolut nimic până în momentul de faţă, iar Louis Berger nu a mai făcut nicio altă lucrare în acest sens. Tot avem discuţii vizavi de oportunitatea continuării acestui proiect, asta şi pentru că eu nu voi accepta să plătim nicio sumă de bani atât timp cât lucrările sunt făcute într-o altă unitate administrativ-teritorială decât Galaţi. Nu avem nici un temei legal de a plăti forajele care au fost făcute la Tulcea. Am avut acum două săptămâni o întâlnire, nu am ajuns, din păcate, la un numitor comun. Nici dumnealor nu pot veni cu un argument legal solid, care să stea în picioare, în afară de a ne spune că avem contract. Nu e de ajuns. În cel mai rău caz, vom ajunge să ne judecăm. Acordul de voinţă între două părţi, Consiliul Municipal şi o entitate privată, nu poate exceda cadrul legal naţional“, ne-a declarat primarul Galațiului, Ionuţ Pucheanu.
La concurență cu podul de la Brăila
Pentru că nu a încasat banii pentru etapa 1, nici Luis Berger nu a mai efectuat lucrările din etapa 2. În aceste condiții, proiectul poate fi considerat unul eșuat într-un litigiu. Proiectul tunelului a avut un proiect concurent, în Masterplanul trimis la Bruxelles de Guvernul Ponta fiind trecută varianta traversării Dunării pe un pod construit la Brăila, la 10-15 km de locația tunelului, fosta CNADNR alocând 5,6 milioane lei pentru actualizarea studiului de fezabilitate al podului.
O investiție de peste 200 milioane €
În baza hotărârii CLM Galați nr. 238/2013, prin care tunelul a fost înscris în lista proiectelor strategice 2014-2020, a fost comandat studiul de prefezabilitate, realizat de firma elveţiană Basler &
Hofmann AG. Lungimea tunelului urma să fie de 2,06 km, din care 1,56 km galeria propriu-zisă, săpată cu utilaje speciale, iar 0,5 km s-ar realiza prin săpătură deschisă. Lungimea totală a şoselei ce lega lege malul gălăţean de cel tulcean era de 8,96 km. Tunelul urma să aibă două benzi de circulaţie şi o bandă de urgenţă. La fiecare 500 de metri erau prevăzute ieşiri de urgenţă către galeriile de salvare. Tunelul urma să coste 229.355.000 euro fără TVA, plus până la 40%.
Nu avem nici un temei legal de a plăti forajele care au fost făcute la Tulcea. Am avut acum două săptămâni o întâlnire, nu am ajuns, din păcate, la un numitor comun“.
A mai existat ideea unui tunel Giurgiu-Ruse
Mai fusese vehiculată ideea construirii unui tunel pe sub Dunăre prin anii ʹ50. În arhiva Comitetului Central al PCR a fost găsit un proiect în limba rusă din anul 1950, intitulat „Proiectul construirii tunelului pe sub Dunăre de lângă orașul Rusciuk (Russe – n.red.) realizat de Întreprinderea «Metro Proiect» din Moscova“. Cum se știe, și tunelul dintre Giurgiu și Russe a fost „învins“ de „Podul Prieteniei“.
