Eugen Cismaşu şi Viorel Agheana vor pune ridicolul şi inepţia la pământ cu aprigul lor creion electronic în paginile neiertătoarei Academii. Vor lăsa semne adânci în fiecare foaie cu ilustraţii, grafică transformată şi metamorfozată, coperţi cu tâlc şi karikaturi politice şi de situaţie. Noii noştri recruţi vor fi mâna stângă şi cea dreaptă a titanului ce lupta cu vicisitudinile şi încrancenarea politichiei românesti.
„Pentru mulţi din generaţia mea, Revoluţia a însemnat Piaţa Universităţii şi Academia Caţavencu. Am crescut cu ziarul deschis pe furiş, la ora de latină, refuzînd să conjugăm verbele moarte şi încercând să desluşim litera vie a unor pagini ce dezbrăcau aerul timpului de conformism. Citeam Academia, din scoarţă înscoarţă, lângă toneta cu foi „independente”, de provincie, ori pe măsuţa de brad lăcuit a fotografului cu plete şi barbă ce ne-a tradus primele lecţii despre libertatea gândirii. Visam replicile de primă pagină, vânam concursurile de compoziţie cu pagini de caiet studenţesc scrise apăsat, şi ne străduiam să scoatem sufletul, „în stil Caţavencu”, din orice frază pe care ne-o imaginam prinsă cândva în tiparul revistei. Aşa se face că azi, onoarea de fi invitat în cercul select al „membrilor Academiei” am primit-o ca pe un cadou al maturităţii. Iar provocării de a lucra, alături de oameni tineri, într-îproiect mereu tânăr, nu ai cum să-i răspunzi decât prin implicare. Cu atât mai mult cu cât e vorba de un fenomen. Un fenomen al generaţiei mele şi, poate şi al celor ce „vor să vină”… “(Eugen Cismasu)
“Mă bucur pentru că m-am alăturat echipei Academia Caţavencu şi sper să fie începutul unei colaborari cat mai consistente şi benefice pentru ambele parţi.” (Viorel Agneana)
