Ministerul Finanțelor a programat pentru luna mai împrumuturi de 4,1 miliarde de lei, adică peste 900 milioane de euro, bani care vor fi destinați susținerii cheltuielilor statului, orientate preponderent spre salarii și asistență socială, dar și refinanțării datoriei publice.
Până acum, Finanțele au contractat deja credite de aproape 4,7 miliarde de euro, în special de pe piața locală, cel mai mare împrumut fiind realizat pe 10 aprilie, când ministerul a atras de pe piața externă 750 milioane de euro, cu scadență în 2035.
În anul 2017, volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi lansate de MFP pe piața internă prin emisiuni de titluri de stat este determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 2,96% din PIB (circa 24 de miliarde lei, echivalentul a circa 5,27 miliarde euro), care urmează să fie finanțat în proporție de 65% de pe piața internă și 35% de pe cea externă. Cu toate astea, dobânzile de pe piața bancară locală sunt din ce în ce mai mari, cu peste un punct procentual față de valorile de la finele anului 2016. În unele cazuri, statul a acceptat să plătească și până la 4,8-4,9% pentru sumele atrase. Prin comparaţie, în septembrie 2016, România se împrumuta la un cost mediu de sub 3,2%, iar în decembrie plătea băncilor locale aproximativ 3,5 – 3,6%.
De asemenea, MFP are în vedere atragerea de resurse financiare de pe piețele externe prin emiterea de euro-obligațiuni într-un volum de 2,5 – 3 miliarde euro (echivalent), pentru consolidarea rezervei financiare în valută existentă la dispoziția Trezoreriei Statului. În plus, va efectua trageri din împrumuturi contractate de la instituții financiare internaționale în valoare de 0,6 miliarde euro. MFP mai are în vedere emiterea unui volum de titluri de stat pe piața internă în valoare de 48 – 50 miliarde lei (peste 10,5 miliarde euro).
Banii din taxe și impozite, prea puțini
În apărarea sa, Guvernul a precizat că împrumuturile contractate până acum s-au făcut pe termen lung, la costuri reduse, iar sumele obținute vor fi utilizate pentru proiecte de dezvoltare. Cu toate astea, datele din execuția bugetară la trei luni arată contrariul. Mai exact, statul a cheltuit mai mult decât a colectat din toate taxele și impozitele (venituri fiscale) doar pentru plata salariilor în sectorul public și a cheltuielilor cu asistența socială. Adică la venituri fiscale de 36 miliarde de lei, obținute în perioada ianuarie-martie 2017, cu doar 0,8% mai mari față de cele obținute în perioada similară a anului trecut, doar cheltuielile de personal au fost de 16,13 miliarde de lei. Dacă adăugăm cele 21,78 miliarde de lei cheltuite pe asistență socială, preponderent cu pensiile, rezultă circa 38 de miliarde de lei doar la acest capitol. Situația este foarte gravă, fiindcă veniturile fiscale sunt sursa din care se plătesc cheltuielile curente, care s-au majorat cu peste 12% față de primul trimestru al anului trecut.
Guvernul nu returnează TVA la timp
Pentru a ieși pe plus, Guvernul a „cosmetizat“ execuţia bugetară pe primele trei luni, a spus senatorul PNL Florin Cîţu, membru în Comisia de buget. El a explicat că investiţiile sunt la minimul ultimilor cinci ani, iar la rambursările din TVA în primul trimestru au fost cu un miliard de lei mai mici. „Nu ştim cine a luat decizia aici de a se rambursa mai puţin. De obicei se rambursa în medie 1,2 miliarde. Ceea ce ar trebui să ştie Ministerul de Finan-ţe este că aceşti bani nu aparţin Guvernului (…) nu sunt ai statului, sunt banii companiilor care au nevoie de aceşti bani“, a declarat -Florin Cîţu.
