Un inginer constructor din Tulcea a dovedit că restaurarea imobilelor ce aparţin patrimoniului naţional poate fi o afacere nu numai plăcută, ci şi foarte rentabilă.
Cornel Georgescu spune că a început să lucreze, în anii 80, ca inginer în Delta Dunării la un trust de construcţii specializat în realizarea amenajărilor agricole şi piscicole. Imediat după decembrie 1989, Georgescu a părăsit Delta pentru că şantierele aberante deschise de comunişti la gurile Dunării s-au închis deoarece zona a fost declarată rezervaţie ecologică.
În 1990, Cornel Georgescu a înfiinţat prima firmă de construcţii din judeţul Tulcea şi a început să facă concurenţă serioasă societăţilor de stat de profil. Omul de afaceri spune că a început să facă blocuri în Tulcea şi în Constanţa unde era un front imens de lucru. A modernizat de asemenea imobile destinate comerţului, a transformat un fost cinematograf din Tulcea în sediu de teatru în care se derulează de câţiva ani stagiune permanentă de spectacole.
Acces în lumea restauratorilor
Georgescu mai spune că pasiunea pentru istorie şi întâmplarea l-au dus spre grupul unor oameni pasionaţi de restaurarea monumentelor istorice, iar afacerile sale au luat o turnură inedită, deşi nu a părăsit construcţiile civile tradiţionale în care este specializat de mai bine de trei decenii.
„Nici nu mai ştiu în ce împrejurare am cunoscut-o pe arhitecta restaurator Anişoara Sion şi prin intermediul acesteia am devenit amic cu câţiva arheologi din Constanţa. Aceşti oameni mi-au reaprins pasiunea pentru istorie câştigată în şcolile botoşănene (n.r. – locul natal) şi m-au determinat să abordez şi o altă latură a meseriei de constructor.
Una dificilă, migăloasă, mai puţin bănoasă, dar plină de satisfacţii profesionale pentru că ai prilejul să reconstruieşti istoria cu propriile mâini. Fiind patron de firmă de construcţii, arhitecta Sion şi arheologii din cercul ei de amici m-au convins să particip la proiectul de restaurare a cetăţii Histria. A trecut ceva timp până am acceptat propunerea de a deveni restaurator. O bună bucată de timp am ajutat-o doar pe arhitecta Anişoara Sion pe şantierul cetăţii Histria. O luam cu maşina din gara Constanţa şi o duceam la cetate.
La început petreceam ore şi apoi zile în şir pe ruinele cetăţii, încercând să înţeleg planurile de restaurare ale cetăţii antice. Anişoara Sion, o femeie modestă care petrecea pe atunci foarte mult timp la Histria, m-a sedus cu planurile ei de refacere a unor porţiuni din cetate şi punerea acesteia în valoare din punct de vedere turistic. În cele din urmă am acceptat să materializez o parte din planurile ei de restaurare de la Histria. Apoi, firma Coral a contribuit la restaurarea bisericilor de cretă de la Basarabi, a cetăţii Enisala din nordul Dobrogei, a farului vechi din oraşul Sulina, a bazilicii paleocreştine de la Niculiţel şi a numeroase imobile de patrimoniu din judeţul Tulcea”, spune Georgescu.
Proiect inedit pentru acvariu
Noul acvariu din Tulcea, în care trăiesc peste 50 de specii de peşti, în 27 de bazine umplute cu 100 de tone de apă, a fost realizat de asemenea de firma Coral. Biologii care lucrează aici spun că inginerul Cornel Georgescu s-a implicat efectiv în proiectarea acestui obiectiv cultural care primeşte anual sute de mii de vizitatori. Fiindcă proiectul intrase în impas pentru că planurile iniţiale deveniseră inadecvate, firma Coral a organizat, pe propria cheltuială, o deplasare a proiectanţilor şi muzeografilor din Tulcea la muzee similare din Franţa. Astfel, proiectanţii şi muzeografii au convenit să renunţe la proiectul iniţial care reproducea la o scară mai mare acvariile existente în România şi să realizeze o veritabilă împărăţie a apelor, populată de sute de peşti exotici. Rechini, peşti clovni, chinezeşti, corali şi stele de mare completează decorul de vis al acvariului tulcean conceput după un proiect inspirat din Franţa.
Prima cafenea culturală la Tulcea
Succesul avut în privinţa acvariului, care atrage acum ca un magnet turiştii, a deschis o nouă cale de colaborare a inginerului Georgescu cu autorităţile din judeţul Tulcea. La sugestia acestuia, Consiliul Judeţean Tulcea a accesat de la Uniunea Europeană aproape şase milioa¬ne de euro pentru restaurarea a două imobile de patrimoniu din acest oraş. Este vorba de casa fostului magnat local Alexandru Avramide care va deveni, de la începutul anului viitor, în urma unor ample lucrări de restaurare, cafenea culturală. Firma Coral efectuează astfel de lucrări de restaurare şi la fostul palat al Paşei, din Tulcea care va găzdui colecţiile de artă ale muzeului local. La restaurarea acestor imobile de patrimoniu ce urmează să fie introduse în circuitul turistic anul viitor, firma Coral colaborează cu arhitectul Relu Bote, specializat în restaurarea imobilelor ce aparţin patrimoniului naţional.
Imobilul din centrul Tulcei ce a aparţinut armatorului Alexandru Avramide, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de aface¬ri de la acea vreme, a fost construit în 1890 de doi meşteri italieni şi a fost considerată cea mai frumoasă cladire din oraş. Casa a fost confiscată de autorităţile comuniste, a găzduit muzeul de ştiinţe ale naturii, iar după ce a fost părăsită o vreme a fost cumpărată de la moştenitorii lui Avramide de Consiliul Judeţean şi va fi transformată după restaurare în cafenea culturală. În imobilul refăcut după planurile iniţiale vor fi expuse obiecte ce au aparţinut magnatului Avramide şi ale altor oameni de afaceri din perioada interbelică şi va deveni cafenea culturală.
Fostul Palat al Paşei din Tulcea, clădire de stil neo-clasic, ridicată între anii 1863-1865,s este de asemenea restaurat de firma Coral cu fonduri de la Uniunea Europeană şi va deveni sediul muzeului de artă din acest oraş.
Staţiune turistică într-o fostă cherhana
Omul de afaceri Cornel Georgescu şi-a exersat calitatea de restaurator şi în propria firmă. La debutul său în afaceri, a cumpărat o cherhana amplastă la numai două mile de municipiul Tulcea. Georgescu îşi aminteşte că amenajarea de la Mila 35 – care funcţiona de pe timpul lui Grigore Antipa – intrase în faliment şi a fost sfătuit de nişte prieteni să preia pescăria pentru a o face rentabilă.
În scurt timp un incendiu avea să distrugă cherhanaua, iar afacerea pescărească la care râvnea a fost compromisă. Pescarii pe care-i preluase de la o firmă de stat au decis să lucreze pe cont propriu iar firma Coral a început să refacă cherhanaua conform unui proiect al arhitectului Marcel Pavel. Astfel, celebra pescărie de la Mila 35 restaurată conform formei iniţiale a fost transformat într-un complex turistic modern cu un restaurant, cu o capacitate de 150 locuri şi 60 de locuri de cazare. Complexul de la Mila 35 are sală de conferinţe, piscină, teren de sport multifuncţional, sală de jocuri etc.
Restaurarea patrimoniului din Sulina
Specialiştii firmei Coral au deschis, recent, mai multe şantiere de restaurare în oraşul Sulina. Patru lăcaşuri de cult realizate în perioada de prosperitate a oraşului care a avut statut de „porto franco” (port liber) sunt restaurate de această firmă.
„La Sulina este foarte mult de lucru pentru punerea în valoare turistică a imobilelor de acum 150 de ani care erau emblematice pentru oraşul în care s-a format «embrionul» actualei Uniuni Europene. Sunt peste 40 de clădiri, majoritatea ruinate, care reprezintă încă mărturii istorice a ceea ce a fost oraşul cosmopolit Sulina unde a funcţionat Comisia Europeană a Dunării, prima formă de cooperare economică a ţărilor europene. Sunt primele încercări, timide, ale autorităţilor locale pentru restaurarea acestui patrimoniu foarte valoros care ar asigura dezvoltarea turistică a oraşului bântuit acum de sărăcie”.
