Timp de 8 ani (1954-1962), la Râmnicu Sărat, Corneliu Coposu a fost încarcerat în regim sever de izolare, uitând chiar să vorbească. Tratamentul aplicat deţinuţilor politici l-a împins într-o stare gravă de sănătate, el fiind mutat în 1962 în domiciliu forţat, la Rubla, pe Valea Călmăţuiului, în Bărăgan.
Dar starea precară a existenţei sale fizice nu i-a afectat spiritul şi principiile ţărăniste. În anii ce au urmat, a dus o viaţă sub condiţia sa, ca muncitor necalificat pe şantierele de construcţii, în pofida pregătirii sale juridice şi economice. Securitatea nu a slăbit ochiul critic dezvoltat pentru Coposu. A fost nu doar urmărit şi convocat periodic de securişti: între 1964 şi 1989 i s-au făcut 27 de percheziţii, în care i-au fost confiscate zeci de documente şi manuscrise.
Fosta mână dreaptă a primului-ministru Iuliu Maniu, între 1937 şi 1947, Corneliu Coposu a înviat spiritul ţărăniştilor chiar în zilele Revoluţiei din decembrie 1989, când într-un mesaj manifest anunţa reintrarea în viaţa publică a Partidului Naţional Ţărănesc (ulterior Creştin-Democrat).
Citiţi întreaga biografie a lui Corneliu Coposu aici.
Corneliu Coposu după 1990
„Este un clişeu să întrebi ce a însemnat Corneliu Coposu pentru PNŢCD. Este părintele partidului după 1990. Executorul testamentar al lui Iuliu Maniu. Nu a lăsat partidul să moară!”, declară pentru România liberă Online, Radu Sârbu, actualul preşedinte al PNŢCD.
Marian Miluţ, fost preşedinte PNŢCD (2007-2010): „Corneliu Coposu? Probabil cel mai marcant politician roman de după 1989. Din păcate el nu a fost apreciat la adevărata sa valoare. Chiar după 1990 el vorbea de aderarea ţării la Uniunea Europeană, despre economia de piaţă, era un adevărat vizionar.”
PNŢCD astăzi
Partidul Ţărănist este aproape inexistent pe scena politică actuală. „Guvernarea Convenţiei Democrate Române (1996-2000), în ciuda succesului pentru evoluţia ţării, a însemnat pentru ţărănişti un eşec politic din punct de vedere al percepţiei electoratului”, afirmă pentru România liberă Online, actualul preşedinte PNŢCD, Radu Sârbu.
„Guvernarea 1996-2000 a fost una de maxim sucess, a întors România de la Est la Vest, a pus bazele aderării ţării noastre la Uniunea Europeană”, crede Sârbu.
De la preluarea frâielor PNŢCD, Radu Sârbu spune că a încercat o reaşezare pe linia tradiţională a partidului, din perioada Iuliu Maniu. Adepţi ai monarhiei, ţărăniştii îşi bazează platforma politică pe apărarea valorilor creştine.
„România ar fi dus-o mult mai bine dacă după Revoluţie s-ar fi adoptat Constituţia din 1923 (n.r. România, monarhie constituţională, puterea executivă în mâinile Regelui, Parlament bicameral). În schimb, puterea a fost confiscată de comuniştii din linia a doua”, spune preşedintele ţărăniştilor.
Ion Diaconescu, preşedintele de onoare al ţărăniştilor este consultat şi informat în permanenţă de programele partidului, adaugă Radu Sârbu.
Marian Miluţ, fost preşedinte PNŢCD, spune că partidul ţărănist se identifică şi astăzi cu valorile în care credea Coposu. „PNŢ a reprezentat, reprezintă şi va reprezenta mereu valorile ţărăniste ale lui Corneliu Coposu şi Iuliu Maniu. De fapt, este vorba despre valorile creştin-democrate şi ţărăniste care există în toată Europa. PNŢ-ul a incomodat mereu după 1989, din păcate el nu este scos sufficient în faţă.”
Partidul ţărăniştilor nu s-a remarcat în ultimii ani, nici măcar prin prisma scandalurilor de „paternitate” de la vârful formaţiunii.
Şanse minime la alegerile legislative din 2012
Potrivit liderului PNŢCD, bătăliile interne din noul partid ţărănesc reduc la minimum şansa membrilor săi de a intra în Parlament la alegerile din 2012.
„Suntem obligaţi să ne judecăm cu Miluţ (n.r. Marian Petre Miluţ, fostul preşedinte al PNŢCD între ianuarie 2007 şi mai 2010) şi Pavelescu (n.r. Aurelian Pavelescu, fost vicepreşedinte PNŢCD). Câtă vreme dezbinarea nu este tranşată, impactul electoral este nesemnificativ”, declară Radu Sârbu.
Pe de altă parte, fostul preşedinte al ţărăniştilor, Marian Miluţ, spune că formaţiunea nu poate intra în Parlament în 2012, pentru că nu are banii necesari. „Singur nu are forţa financiară de a intra în Parlament. Din păcate, astăzi politica se face cu bani, cu mulţi bani, iar PNŢ nu îi are. Nu mai poţi intra în Parlament doar cu vorbe şi programe politice.”, spune Miluţ, într-o declaraţie pentru România liberă Online.
