Doar fondurile europene ar putea salva proiectul turistic care vizează punerea în valoare a Cetăţii Colţ. „Castelul din Carpaţi”, cum este cunoscută cetatea, l-a încântat cândva pe Jules Verne.
Primăria comunei Râu de Mori încearcă să obţină fonduri europene pentru punerea în valoare a Cetăţii Colţ. Sunt o serie de elemente care indică faptul că acesta este locul descris de Jules Verne în celebrul său roman „Castelul din Carpaţi”, dar acum fortificaţia a ajuns, practic, o ruină. Pentru punerea în valoare a cetăţii ar fi nevoie de aproape două milioane de euro.
Cetatea Colţ se află pe raza satului Suseni din comuna hunedoreană Râu de Mori, dar în ultima perioadă a fost aproape părăsită. Autorităţile nu au bani să o restaureze şi să o pună în valoare, iar turiştii se opresc la poalele versantului, la mult mai cunoscuta Mănăstire Colţ. E drept că nici calea de acces spre fortificaţia construită la începutul secolului XIV de familia Cândea (devenită ulterior Kendeffy) nu este mai uşoară, iar vegetaţia crescută în exces a ascuns pe alocuri poteca. Şi mai surprinzător este că nepăsarea a cuprins acest loc despre care mai multe indicii arată că ar fi fost sursa de inspiraţie pentru romanul lui Jules Verne „Castelul din Carpaţi”.
Scriitorul Ion Hobana semnalează în lucrarea sa „20.000 de pagini în căutarea lui Julesc Verne” câteva coincidenţe demne de luat în calcul. Astfel, în roman căpetenia satului se numea „jupânul Coltz”, iar numele felcerului Patak se traduce „râuşor” în maghiară, la fel ca şi numele apei care curge în apropiere. În plus, ruinele „casei vânătorului”, din apropierea cetăţii, ar putea fi „hanul evreului Ionaş”, descris în romanul lui Jules Verne. Tunelul în care Orfanik se refugiază la finalul romanului îşi găseşte corespondentul într-o grotă situată pe valea Râului Mare, despre care se spune că ar fi avut legătură cu cetatea Colţ. Şi să nu uităm de asemănarea izbitoare dintre grafica primei ediţii franceze a „Castelului din Carpaţi”, din 1892, şi aspectul Cetăţii Colţ.
Drum în apropiere
Cetatea Colţ este la o aruncătură de băţ de oraşul Haţeg, iar din drum ruinele fortificaţiei se ridică încă semeţe. De aproape, cetatea este încă şi mai falnică, însă timpul şi-a pus grav amprenta asupra ei, iar buruienile cresc nestingherite până la jumătatea zidurilor de piatră. Cetatea ar putea fi unul dintre punctele de atracţie turistică ale judeţului Hunedoara, dacă ar fi pusă în valoare şi dacă poteca ce şerpuieşte prin munte ar fi măcar curăţată şi marcată de săgeţi.