Constanda şi soţia acestuia, Maria, au depus acţiunea pe 20 ianuarie, la Tribunalul Bucureşti, iar primul termen al procesului a fost pe 19 aprilie, potrivit Newsin.
Concret, omul de afaceri cere instanţei să anuleze contractul încheiat cu edilii Capitalei, prin care a fost de acord să renunţe la Parcul Bordei şi la suma de 17 milioane de euro, acordate de Curtea de Apel Bucureşti în 2007. Constanda susţine că a fost de acord să semneze contractul prin care a renunţat la parc şi a acceptat o suprafaţă din Satul Francez, dar şi să renunţe la despăgubirile acordate de judecători, primind în schimb promisiunea de la edili că CGMB va vota un PUZ prin care i se va permite să construiască pe terenul acordat în Satul Francez. Constanda susţine că nici până în prezent PUZ-ul nu a trecut de consilierii generali ai Capitalei.
Potrivit avocatului lui Constanda, Traian Briciu, omul de afaceri vrea anularea contractului, dar şi obligarea reprezentanţilor Capitalei la plata a aproximativ 160 de milioane de euro, daunele acordate în trecut de instanţă, precum şi contravaloarea terenul cedat, evaluată chiar de către municipalitate, potrivit avocatului lui Constanda. De asemenea, avocatul a declarat, luni, pentru NewsIn, că omul de afaceri este pregătit să achite taxa de timbru care urmează să fie stabilită de instanţă.
Tribunalul Bucureşti a amânat, luni, procesul pentru 14 iunie, urmând să stabilească valoarea taxei de timbru, dar şi pentru că la acest termen a fost lipsă de procedură cu Primăria Capitalei.
PMB: Acţiunea reclamanţilor Constanda Costică şi Maria este defectuos formulată şi neîntemeiată
Reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti precizează, luni, că „acţiunea reclamanţilor Constanda Costică şi Maria a fost defectuos formulată şi neîntemeiată”, iar din cuprinsul acţiunii nu reiese suma pretinsă de către aceştia ca despăgubiri, în procesul intentat pentru Satul Francez, potrivit Mediafax.
Potrivit unui comunicat de luni al Primăriei Municipiului Bucureşti, soţii Maria şi Costică Constanda au formulat o acţiune civilă prin care au cerut rezoluţiunea contractului de schimb cu sultă numărul 420, încheiat între municipalitate şi reclamanţi, în 15 martie 2008 şi care are ca obiect schimbul de proprietăţi între terenul proprietatea municipiului Bucureşti – Satul Francez şi proprietatea lui Constanda Costică şi a Mariei Constanda din zona Bordei. Totodată, s-a cerut repunerea părţilor „în situaţia anterioară”, precum şi obligarea municipalităţii la plata unor sume către reclamanţi.
Reprezentanţii municipalităţii precizează că „acţiunea reclamanţilor Constanda Costică şi Maria a fost defectuos formulată”, aceştia chemând în judecată Municipiul Bucureşti reprezentat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
„Este ştiut faptul că Municipiul Bucureşti, ca unitate administrative teritorială este reprezentată prin Primarul General, fapt ce a condus ca la termenul de luni instanţa să considere lipsă de procedură cu pârâta şi să acorde termen în 14 iunie”, precizează sursa citată.
Potrivit municipalităţii, în acţiunea introdusă în instanţă, „nu reiese cu claritate din cuprinsul celor 14 pagini de motivare a acţiunii” suma totală pretinsă de către reclamanţi.
De asemenea, referitor la interesul în a promova acţiunea de către reclamanţi, acesta va trebui dovedit în faţa instanţei judecătoreşti, având în vedere că „cel puţin o parte” din terenul situat în Satul Francez a făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare.
„În ceea ce priveşte fondul dosarului, considerăm acţiunea ca fiind total neîntemeiată, Municipiul Bucureşti prin Primarul General neavând nicio culpă în neîndeplinirea cu totalitate a prevederilor contractuale aşa cum se pretinde de către reclamanţi”, se mai arată în comunicat.
În 17 ianuarie 2008, CGMB a aprobat proiectul privind schimbul pentru terenul din Parcul Bordei cu unul din Satul Francez şi mai multe clădiri construite pe acesta, aparţinând municipalităţii. Astfel, pentru terenul de 28.500 de metri pătraţi pe care Costică Constanda îl avea în proprietate în Parcul Bordei, omul de afaceri a primit un teren cu aceeaşi suprafaţă în zona cunoscută ca Satul Francez, precum şi construcţiile edificate pe acesta aparţinând domeniului privat al Municipiului Bucureşti.
Costică Constanda a renunţat astfel la despăgubirile de peste 17 milioane de euro şi penalităţile pe care municipalitatea trebuie să i le achite.
În 31 august 2009, proiectul privind Planul Urbanistic Zonal solicitat de Costică Constanda pentru ridicare unor imobile de 28 de metri înălţime în Satul Francez a fost retras din discuţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) pentru că din dosar ar lipsi două acte.
Potrivit proiectului pentru aprobarea unui PUZ în Şoseaua Nordului 114-140, din sectorul 1, omul de afaceri Costică Constanda şi soţia sa, Maria Constanda, alături de societatea Raptis Kavouras, vor să construiască, pe o suprafaţă de aproximativ patru hectare, un ansamblu de locuinţe, hotel sau birouri în care clădirile vor putea avea o înălţime maximă de 28 de metri.
În proiectul de hotărâre este specificat faptul că amplasamentul din Şoseaua Nordului 114-140 a făcut obiectul unei hotărâri de CGMB anterioare, aprobate la jumătatea lunii ianuarie 2009, potrivit căreia înălţimea maximă a acestor clădiri urma să fie de maxim cinci etaje.
Terenul din Parcul Bordei, de 3,3 hectare, de pe malul lacului Floreasca – vizavi de Parcul Herăstrău – a devenit proprietatea omului de afaceri Costică Constanda în septembrie 2003, în urma unei dispoziţii de primar general pe Legea 10/2001.
Constanda a obţinut terenul din Parcul Bordei la schimb pentru alte terenuri pe care investitorul le cumpărase de la foştii proprietari. Pentru 18.000 de metri pătraţi de teren din zona Satului Francez, pe care acesta îi câştigase în instanţă, Constanda a primit 33.000 de metri pătraţi de teren în strada Turgheniev nr. 11-15 şi Bulevardul Aviatorilor 110-112, sector 1, adică actualul amplasament al parcului Bordei.
În iulie 2008, societatea Raptis Kavouras a cumpărat de la Constanda aproximativ 1,6 hectare în Satul Francez, pentru 66 de milioane de euro. Constanda deţine în continuare aproape 1,2 ha de teren în Satul Francez, pentru care a încercat să obţină coeficienţi urbanistici similari, respectiv CUT de 3,5 si POT (procent de ocupare a terenului) de 60 la sută.
Anul trecut, Constanda a cerut executarea silită a firmei Raptis Kavouras pentru suprafaţa de 1,6 de hectare de teren în Satul Francez, pentru că nu a primit cea de a doua tranşă a contractului, în valoare de 33 de milioane de euro. Ulterior, instanţa a dispus suspendarea executării silite.
Potrivit avocaţilor firmei, care invocau clauzele contractului din 15 iulie 2008, ultima tranşă de bani, respectiv suma de 33 de milioane de euro, trebuia plătită de societatea Raptis până la data de 15 decembrie 2008, dar doar după ce soţii Constanda ar fi îndeplinit, cumulativ, două condiţii, menţionate în actul de vânzare-cumpărare.
Prima condiţie era ca soţii Constanda să cumpere o suprafaţă de teren de 506 metri pătraţi pe care apoi să o dea tot societăţii Raptis, iar a doua prevedea ca vânzătorii, respectiv soţii Constanda să obţină Planul Urbanistic Zonal (PUZ) până „cel mai târziu” 31 noiembrie 2008 şi în parametrii solicitaţi de societatea cumpărătoare. Aceşti parametri se referă la un coeficient de utilizare a terenului (CUT) de 3,5 pentru întreg lotul, un potenţial de ocupare a terenului de 60 la sută şi la un regim de înălţime de P+5.
Potrivit susţinerilor avocaţilor societăţii, soţii Constanda nu au îndeplinit această ultimă condiţie prevăzută în contract şi care ar fi permis declanşarea efectuării plăţii ultimei tranşe de bani.
