Datele financiare ale uneia dintre cele mai importante companii energetice ale statului au fost falsificate, potrivit documentelor obținute de RL. Datoriile invocate în actul de sesizare a instanței comerciale nu au fost plătite, de fapt, nici după trei ani. Instalat administrator judiciar, avocatul Remus Borza a tăiat o mare parte din bugetele de investiții, punând în pericol proiecte de sute de milioane de lei. Ca să își încaseze onorariul de succes de 2,5 milioane de euro, actualul deputat independent a raportat profituri-record pentru Hidroelectrica, în timp ce firma de audit care monitoriza compania de stat îi atrăgea atenția asupra deteriorării ireversibile a investițiilor.
O cifră de afaceri micșorată exagerat
În cererea de intrare în insolvență s-a susținut, fără echivoc, faptul că cifra de afaceri a companiei Hidroelectrica în anul 2011 a fost cu circa 50% mai mică în comparație cu cea a anului 2010. Nici instanțele de judecată, nici autoritățile și nici mass-media nu au avut atunci curiozitatea să verifice dacă afirmațiile avocatului Remus Borza și ale administratorului provizoriu de la acea vreme al Hidroelectrica, Remus Vulpescu, sunt adevărate.
Căci, surprinzător, simple calcule matematice arată că, de fapt, în anul 2011 cifra de afaceri a Hidroelectrica a fost mai mică față de cea a anului 2010 cu doar 7,8%. Pentru 2010, compania a raportat o cifră de afaceri netă de 3.273.700.089 lei, în timp ce pentru 2011, conform bilanțului contabil public, cifra de afaceri netă a fost de 3.020.591.574 lei. Așadar, nici vorbă de diferența catastrofală de circa 50%. De altfel, inclusiv Remus Vulpescu, pe care Borza l-a numit administrator provizoriu la Hidroelectrica, recunoaște într-un raport faptul că pentru anul 2011 fusese prognozată o cifră de afaceri de 2.906.750.000 lei, iar aceasta a fost depășită, ajungând la 3.020.591.574 lei. Liderii de sindicat din cadrul companiei au denunțat falsurile folosite în cererea de insolvență, dar demersul lor nu a fost luat în considerare.
Secretul profitului-record: bugetul de investiții, tăiat
La fel de discutabile sunt și performanțele financiare ale Hidroelectrica în perioada în care această mare companie a fost sub controlul discreționar al lichidatorului Remus Borza. Pentru a-și justifica cele 2,5 milioane de euro încasate ca bonus de performanță, actualul deputat independent, fondator al companiei de insolvență Euro Insol, a cosmetizat datele financiare ale companiei, prezentând ca un real succes doar cifrele înregistrate ca profit.
Dar Remus Borza a trecut cu vederea faptul că în perioada în care a condus Hidroelectrica a tăiat o parte consistentă din bugetele de investiții. Dacă în anul 2011 se alocau 1.526.053.000 lei pentru lucrări de reparații, întreținere și modernizare, în anul 2014 abia dacă s-au mai cheltuit 193.000.000 lei pentru același scop. Iar în anul 2015 suma destinată investițiilor a scăzut până la 172.000.000 lei.
Pericolul deteriorării proiectelor abandonate din decizia lui Remus Borza a fost semnalat până și de firma de audit Deloitte. „La 31 decembrie 2014, imobilizările corporale în curs de execuție includ proiecte începute cu mult timp în urmă, în sumă de 1.874.621.000 lei, aflate în diverse stadii de finalizare…pentru care nu există bugete aprobate pentru finalizarea lor în perioada următoare, aspecte care reprezintă indicii privind deprecierea acestora. Societatea nu a efectuat o analiză de depreciere a imobilizărilor corporale în curs de execuție pentru care există indicii de depreciere…“, s-a semnalat în raportul de audit al Deloitte pentru anul 2014. Degeaba, însă. Interesat să își apere milioanele încasate drept onorariu de succes, Remus Borza și-a permis chiar să abandoneze lucrări ale Hidroelectrica de peste 814 milioane de lei. Fapt semnalat tot de Deloitte, în raportul de audit aferent anului 2015.
A vândut și sub prețul de producție
Deși a făcut tot posibilul pentru a denunța contractele bilaterale încheiate de Hidroelectrica cu diverse companii, motivând că în cadrul acestor tranzacții se livra de multe ori electricitate sub prețul de producție, însuși Remus Borza a vândut electricitate sub prețul de producție. În perioada 16 aprilie-15 mai, conform raportului lunar al administratorului special, Hidroelectrica a vândut 379.823 MWh la un preț mediu de 142,50 lei/MWh, în condițiile în care costul declarat de producție a fost de 144 lei/MWh. Tot în anul 2013, Hidroelectrica a vândut pe piața reglementată aproximativ 40% din producția proprie, la un preț mediu de 125 lei/MWh. Conform calculelor realizate de sindicatul din Hidroelectrica, în anul 2013 70% din producția companiei a fost vândută la prețuri net inferioare celor propuse de furnizori în cadrul negocierilor, la prețuri cuprinse între 125 lei și 177 lei/MWh.
