Guvernul Boc a devenit simpatic multor romani si pentru ca a promis ca taie din posturile micilor, dar numerosilor vampiri ai banului public. A anuntat desfiintarea unor institutii-parazit care consumau din bugetul statului fara sa-i aduca si beneficii si s-a erijat in arhanghelul transparentei. Am crezut ca, in sfarsit, palpaia o speranta si am privit cu ochi de invingator vremurile cand Adrian Nastase a incercat, ca premier al Romaniei, sa puna botnita presei. Dezamagirea a venit insa repede. Intamplarile concrete il contrazic pe Emil Boc, iar unul dintre ministrii cabinetului sau – Gabriel Sandu – imi pare ca dispretuieste transparenta cel putin la fel de tare pe cat iubea Nastase cenzura.
Iata un exemplu concret despre ce intelege ministrul Comunicarii din transparenta. Este povestea incercarilor mele de a obtine un raspuns de la Ministerul Comunicatiilor cu privire la haosul care s-a instalat pe holurile fostei Agentii pentru Serviciile Societatii Informationale (ASSI) o data cu desfiintarea. Adunand mai multe acuze la adresa felului in care a fost organizata transformarea ASSI in doua centre, am formulat o serie de intrebari, iar o persoana de la biroul de presa al fostei ASSI mi-a comunicat sa-i trimit solicitarea pe e-mail. Raspunsul a venit a doua zi: "Agentia pentru Serviciile Societatii Informationale (ASSI) s-a desfiintat (…) Pentru a primi un raspuns la intrebari va rugam sa va adresati in scris Centrului National de Management pentru Societatea Informationala si Centrului National «Romania Digitala» (…) Aceste doua institutii nou-infiintate nu au inca pagina de Internet proprie si nici adrese de e-mail de contact".
Am trimis intrebarile, asadar, instantei superioare – Ministerul Comunicatiilor, in atentia consilierei ministrului Sandu, Claudia Cristofan, catre care, desi nu lucreaza la biroul de presa si nu este nici purtator de cuvant, m-au indrumat toate secretarele directiilor la care am sunat. Nu mi-a raspuns la nici unul dintre zecile de apeluri pe fix si mobil, nici la SMS-uri, cu atat mai putin la solicitare, iar cand m-am dus neanuntat la minister, a intrat in panica, m-a anuntat ca, brusc, intra in sedinta si m-a programat peste 5 zile, "luni, la 10.00". Tactica standard in cazul functionarilor publici incoltiti. Claudia Cristofan, consilier ministerial, era si ea vizata de ancheta mea: aveam informatii ca urma sa obtina (a si obtinut, acum cateva zile) un anume post la unul dintre noile centre, printr-un concurs-mascarada. M-as fi asteptat sa reactioneze macar cu un "nu e adevarat".
Ei bine, luni la 9.00 dimineata am sunat-o pentru reconfirmarea intalnirii. Nu a raspuns, dar dupa cinci minute m-a sunat, cu numar ascuns, o colega a ei, care m-a anuntat ca, bineinteles, Claudia Cristofan a intrat in concediu medical. Am trimis solicitarea la Guvern. Dupa doua zile in care nu am primit nici un semn, am sunat iar si am insistat. si, ce sa vezi! Ministrul Comunicatiilor, Gheorghe Sandu, pe baza intrebarilor mele, a formulat un comunicat de presa pe care nu l-a trimis si la Romania libera. L-am descoperit insa pe agentiile de stiri. Nimeni din Ministerul Comunicatiilor nu a binevoit, timp de trei saptamani, sa se coboare din inaltul functiei ca sa dea vreo explicatie, dar acum, dupa ce probabil cineva din Guvern a urecheat pe cineva din Ministerul Comunicatiilor, raspunsurile la intrebarile mele au fost trimise altora.
Specialistii in politici publice sunt de parere ca astfel decurg lucrurile in toate institutiile publice, asa incat ma tem ca "transparenta" cu care se desfasoara luptele intestine pentru posturi si functii va sfarsi cu o indigestie de zile mari care se va opri ca un nod in gatul Guvernului.
