“La produse agroalimentare tradiţionale brevetate nu stăm foarte bine. Sunt trei persoane pe lactate-brânzeturi de oaie şi doi pe pâine, care au şi ‘cozonacul de Moşniţa’. Avem însă zeci de producători care şi-au manifestat intenţia de obţinere a mărcii de produs tradiţional, dar nu şi-au finalizat dosarul”, afirmă Doru Petanec.
Directorul Direcţiei Agricole Timiş susţine că pe conserve din legume-fructe nu sunt dosare depuse, dar sunt foarte mulţi agricultori timişeni care au marca de produse bio pe legume, fructe şi cereale.
Petanec consideră că exigenţa faţă de brevetarea produselor tradiţionale este benefică mai ales pentru consumator.
“Exigenţa mai mare pentru atestarea produselor tradiţionale este un lucru bun, pentru că ajungem să mergem la comunitatea europeană şi aceea nu te recunoaşte. Nu putem acredita orice şi să băgăm produsul pe gâtul românului ca preţ şi ca şi calitate, când, de fapt, el nu este tradiţional”, a afirmat directorul Direcţiei Agricole Timiş.
Panec a explicat că, pentru a fi considerat produs tradiţional, este necesară o capacitate de producţie care, pe o perioadă de 365 de zile, să dea 150 de kilograme/produs, dar nu mai mult de 400 de kilograme de produse/zi.
“Tradiţional este tot ceea ce e făcut în casă, după modelul cum au făcut bunicii şi străbunicii, în gospodărie. Erau foarte multe produse cu această denumire, dar dacă cineva mergea în inspecţie, le putea confisca, pentru că nu aveau documentaţia de atestare”, a punctat şeful DAJ Timiş.
În judeţul Timiş, au existat înainte de noile cerinţe de atestare a produsului tradiţional un număr de 46 de producători şi 120 de produse tradiţionale atestate: mai multe soiuri de miere (de salcâm, de tei, de brad, polifloră etc), pâine şi mai multe tipuri de produse de patiserie, brânzeturi (în special de oaie – caş, telemea, burduf), produse de carne, din legume-fructe, peşte, ulei, băuturi alcoolice şi nealcoolice, potrivit AGERPRES.
