Infrastructura rutiera deficitara este una dintre cele mai spinoase probleme ale Romaniei, care franeaza dezvoltarea economico-sociala a tarii. Potrivit unui clasament realizat de Forumul Economic Mondial, Romania are printre cele mai proaste drumuri din lume. Calitatea lor este mai slaba decat cea a drumurilor din Cambodgia, Tanzania, Zambia, Albania sau Burundi. In acest clasament, tara noastra ocupa locul 123, cu mult in spatele Ungariei (locul 64), al Republicii Kargaztan (locul 104) sau al Bulgariei (105). Pe termen mediu, obiectivele partidelor sunt ambitioase: cate 250 de kilometri de autostrada in medie pe an, in intervalul 2009-2012, desi in 2008 au fost construiti doar 5 kilometri.
Chiar daca planurile guvernantilor nu lipsesc, realitatea este ca marile lucrari de infrastructura avanseaza in pasi de melc. Ministrul Transporturilor crede ca intreaga Autostrada a Soarelui (Bucuresti-Constanta) va fi gata cu totul in 2011, dupa finalizarea tronsoanelor Cernavoda-Medgidia si Medgidia-Constanta. Nici planurile pentru executia unei alte autostrazi importante, Bucuresti-Brasov, nu decurg asa cum ar fi trebuit. Lucrarile au fost blocate deoarece nu exista acord de mediu pentru taierea unor paduri, iar soarta despagubirii proprietarilor de teren, pentru clauza de utilitate publica, este incerta. Termenul preconizat de autoritati pentru finalizarea Autostrazii Bucuresti-Brasov este inceputul anului 2012. In ceea ce priveste viitoarea Autostrada Transilvania (Brasov-Cluj-Bors), termenul ei de predare s-a prelungit pana in 2013, iar costurile au crescut.
Constructorul american Bechtel a invocat, ca motive ale intarzierilor, reanalizarea contractului de executie, de catre statul roman, lipsa fortei de munca, neefectuarea tuturor exproprierilor de terenuri, depasirea costurilor planificate, precum si problemele legate de arheologie. Faptul ca pana acum s-au finalizat doar 5 kilometri din Autostrada Transilvania a generat nemultumirea ambasadorului Ungariei la Bucuresti, Fuzes Oszkar, deoarece aceasta cale rutiera ar urma sa fie conectata, la granita, cu o autostrada maghiara, in momentul in care Romania va adera la spatiul Schengen. Un alt diplomat, fostul ambasador SUA in Romania, Nicholas Taubman, a apreciat, in discursul sau de adio, ca transporturile ar trebui sa fie cea dintai prioritate a autoritatilor romane, deoarece astfel se asigura infrastructura necesara dezvoltarii economiei.
"Transportul ar trebui sa fie prima voastra prioritate. Nu veti fi competitivi pentru vecinii vostri sau pentru partenerii europeni pana cand drumul catre Europa nu va fi terminat", a explicat Taubman.
Nu numai drumurile care leaga Romania de restul Europei sunt in suferinta, ci si drumurile interne ale tarii, unele fiind neasfaltate. In orase, principalul pericol este blocarea totala a circulatiei rutiere, in urmatorii 2 ani, din cauza nefinalizarii centurilor ocolitoare. Insusi ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, Borbely Laszlo, a evidentiat acest pericol, subliniind ca Romania este "foarte intarziata" la capitolul infrastructura. Nici macar Capitala Romaniei nu detine o sosea de centura satisfacatoare, adaptata cresterilor de trafic.
Toate aceste vehicule strabat Capitala prin centru si pe arterele importante, genereaza poluare si provoaca numeroase ambuteiaje. In domeniul transporturilor aeriene, cea mai mare problema a aeroporturilor romanesti este gasirea unor finantari de ordinul a zeci de milioane de euro necesare modernizarii, in vederea operarii in conditiile impuse de Spatiul Schengen. Caile ferate se zbat si ele intre uzura fizica si datoriile catre bugete, iar multe gari arata ca in secolul al XIX-lea. In ceea ce priveste transportul naval, in loc de elaborarea unor strategii coerente de atragere a fondurilor UE pentru modernizarea rutelor maritime si fluviale, actualii si fostii guvernanti concep proiecte megalomanice precum constructia canalului Dunare-Bucuresti.
» Lipsa autostrazilor si a cailor rutiere la standarde europene franeaza comertul, turismul si celelalte activitati productive si pune pe fuga multi dintre investitorii care ar dori sa inceapa afaceri in Romania.
1. Constructia de autostrazi si drumuri
PNL: imbinarea retelei de autostrazi cu drumurile expres, toleranta zero in contracte pentru lucrari de proasta calitate, modernizarea drumurilor nationale.
PD-L: constructia cu prioritate a autostrazilor si proiecte de viitor pentru 2.000 km de autostrada, reabilitarea si intretinerea drumurilor nationale, administrarea soselelor de catre societati specializate.
PSD-PC: Autostrada Sud Bucuresti-Alexandria-Targu Jiu, deschiderea lucrarilor la Autostrada Moldovei, sosele la sate, credite pentru drumurile comunale.
2. Modernizarea aeroporturilor
PSD-PC: construirea celui de-al doilea terminal al Aeroportului "Henri Coanda", modernizarea aeroporturilor regionale.
PNL: cresterea eficientei Tarom, in vederea listarii la Bursa, terminal de 5 milioane de pasageri/an la Otopeni.
PD-L: terminal de 5 milioane de pasageri/an la Otopeni, pregatirea Tarom pentru privatizare.
3. Reabilitarea caii ferate si a garilor
PD-L: achizitia a 100 de rame electrice si a 500 de vagoane noi, modernizarea a 700 de vagoane si a 300 de locomotive.
PNL: reabilitarea coridoarelor pan-europene IV si IX, constructia centrelor comerciale in gari si a centurii feroviare a Capitalei.
PSD-PC: modernizarea a 1.000 km de cale ferata, cresterea vitezei trenurilor.
4. Dunarea, drum european
PD-L: infrastructura portuara de agrement la Marea Neagra, constructia canalului Dunare-Bucuresti, concesionarea constructiei porturilor.
PSD-PC: deschiderea lucrarilor la trei noi poduri peste Dunare, transformarea acestui fluviu in "magistrala Europei".
PNL: ferry-boat pe Marea Neagra, constructia canalului Dunare-Bucuresti, ranfluarea epavelor (inclusiv Rostock).
Tema curenta tratata pe larg:
Autostrazi in ritm de basm: 250 kilometri pe an
Reteaua de sosele, intre modernizari si noi drumuri expres
O gura de oxigen pentru marile orase: soselele de centura
Aeroporturile au nevoie de infuzii de zeci de milioane de euro
Caile ferate se zbat intre uzura fizica si datoriile enorme catre bugete si furnizori
