In Romania, orice sofer se poticneste de o dilema cand se apropie cu masina de un oras mare: sa-l ocoleasca sau sa-l strabata ? In functie de zona, poti pierde zeci de minute la semafoarele din interiorul orasului, in altele e de preferat sa faci acest lucru, decat sa-ti rupi masina in doua pe o sosea de centura plina de gropi si denivelari. soselele de centura din Romania pot fi numarate pe degetele de la o mana, iar deseori ele se afla intr-o stare deplorabila. Marile proiecte rutiere care sa faca posibila ocolirea marilor orase fie au stagnat in ultimii patru ani, fie au inaintat cu incetinitorul.
Lucrarile la centura Capitalei au fost deschise de mult timp, dar pana in momentul de fata soferii circula tot pe asfaltul si traseul vechi. Guvernantii au explicat ca principala cauza a intarzierii este exproprierea terenurilor. PD-L si PNL acorda o atentie speciala acestui proiect. Primii spun ca pana in 2012 va fi gata jumatatea de nord a centurii, iar restul se va afla in constructie. PNL, care nu a reusit pana in prezent decat sa deschida un santier pe centura Bucuresti, pluseaza: in 2012 va fi gata toata centura Capitalei, lucrarile urmand sa inceapa din partea de nord, care este prioritara.
Toate cele trei mari partide promit ca in mandatul 2009-2012 vor acorda atentie sporita acestor variante ocolitoare, fara insa sa explice de ce le-a luat 18 ani sa inteleaga importanta lor pentru infrastructura rutiera.
PD-L: Peste 40 de centuri
Democrat-liberalii intentioneaza sa initieze Programul National de Construire de Centuri Ocolitoare, care sa fie finantat de la bugetul de stat si din surse financiare internationale.
Ei promit 41 de centuri in jurul marilor orase si cu precadere in jurul localitatilor pe langa care vor trece viitoarele autostrazi.
"Avantajele soselelor de centura sunt ca maresc viteza de circulatie, scad numarul accidentelor rutiere si scot traficul din oras", socoteste Radu Berceanu. El spune ca proiectele PD-L pentru centuri ar fi putut fi demarate mai devreme, daca premierul Tariceanu nu ar fi intarziat aprobarea fondurilor. "M-am dus la el in decembrie 2007 cu 38 de proiecte de centuri la care puteam demara licitatiile a doua zi si el a spus ca va aloca 1 miliard de euro. Apoi a inceput sa ma plimbe, pentru ca se pregatea sa ne dea afara de la guvernare", povesteste Berceanu.
Printre localitatile vizate de PD-L sa fie dotate de sosele de centura se numara Cluj, Oradea, Iasi, Suceava, Timisoara, Brasov, Targu Mures, Craiova, Mangalia sau Buftea.
PNL: Acces limitat
Liberalii promit ca vor proiecta si construi sosele de centura cu profil de autostrada sau de drum national pentru orasele medii si mari. Accesul la ele va fi insa "controlat".
"Este esential, deoarece s-a observat ca centurile construite fara limitarea accesului la acestea se transforma in scurt timp efectiv in strazi la fel de congestionate ca infrastructura existenta (vezi cazurile centurilor Oradea sau Focsani)", se explica in programul de guvernare al PNL.
Liberalii sustin in programul lor ca vor finaliza pana in 2012 centurile Sibiu, Cluj si Timisoara, dar si 168 km de centuri cu profil de autostrada si 598 km de centuri cu profil de drum national.
Banii pe care PNL vrea sa-i aloce acestor proiecte insumeaza peste 2,5 miliarde de euro.
Sursele de finantare vor fi de la bugetul de stat si din fondurile europene structurale si de coeziune.
PSD-PC: Fara numar
Social-democratii promit in brosura "Zece angajamente pentru Romania" centuri ocolitoare pentru "toate marile municipii".
Miron Mitrea recunoaste ca centurile sunt parti "vitale" ale infrastructurii rutiere.
El spune ca la plecarea PSD de la guvernare, in 2004, erau gata centurile Craiova si Brasov Est, iar Pitesti si Sibiu ar fi putut fi si ele gata daca lucrarile nu ar fi fost taraganate.
Mitrea nu a putut sa ne precizeze care sunt planurile PSD pentru soselele de centura: "Pana cand nu ajungi sa vezi ce resurse ai, nu poti sa spui cate centuri vei face. Trebuie sa fii la butoane ca sa stii ce solutii ai".
Totusi, fostul ministru al Transporturilor nu isi pierde increderea in vechile instrumente de finantare internationala si nici in creditele comerciale, care "vor fi mai scumpe, dar sunt convins ca se vor putea obtine in continuare".
