Banca Națională a României estimează că inflația va continua să scadă până la sfârșitul anului, însă nivelul anticipat rămâne peste prognoza anterioară.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi, la prezentarea Raportului asupra inflației, că evoluția prețurilor va depinde în continuare de factorii energetici, de cererea internă și de situația de pe piața muncii.
Isărescu a transmis și că BNR permite o flexibilitate mai mare a cursului leu-euro și a lăsat deschisă posibilitatea unei reduceri a dobânzii de politică monetară, dacă inflația va continua să încetinească.
Energia și serviciile mențin presiunile asupra prețurilor
Potrivit guvernatorului BNR, scumpirea materiilor prime energetice a generat creșteri de preț și pentru alți combustibili.
În cazul gazelor, impactul asupra consumatorilor a fost limitat de măsurile de sprijin.
Canicula a avut, de asemenea, un efect întârziat asupra prețurilor la electricitate. În paralel, conflictul din Golf a influențat cotațiile altor materii prime și a amplificat presiunile asupra lanțurilor de aprovizionare.
Inflația de bază CORE2 ajustat și-a întrerupt scăderea în trimestrul al doilea din 2026. Creșterea a fost determinată în special de servicii și de mărfurile nealimentare.
„Avem creşteri mai mari la servicii şi probabil că este o tendinţă care va urma, este şi efect calculat la nivel internaţional pentru ţările care vin din urmă ca nivel de dezvoltare”, a declarat Isărescu.
Pe de altă parte, prețurile alimentelor au avut o contribuție dezinflaționistă, pe fondul condițiilor favorabile de pe piețele agricole și al temperării costurilor cu forța de muncă.
Economia nu este așteptată să își revină rapid
Guvernatorul BNR a avertizat că economia României nu va înregistra o revenire rapidă. Consumul privat a continuat să scadă, pe fondul diminuării puterii de cumpărare, al accesului mai redus la credite și al nivelului scăzut de încredere al consumatorilor.
În cazul populației, creditarea a stagnat atât pentru consum, cât și pentru achiziția de locuințe. În sectorul corporate, însă, volumul creditelor a crescut cu aproximativ 20%.
Investițiile au continuat să crească, dar într-un ritm mai lent. Isărescu consideră că absorbția fondurilor europene rămâne esențială pentru dezvoltarea capacității productive a economiei.
Curs mai flexibil și risc ridicat pentru România
BNR consideră că o flexibilitate mai mare a cursului valutar este benefică. În același timp, România continuă să aibă o primă de risc ridicată, ceea ce menține costurile de finanțare la niveluri importante.
Pe plan extern, exporturile industriei rămân sub presiune din cauza reducerii cererii pe principalele piețe europene. O eventuală revenire a cererii externe ar putea susține exporturile românești.
În ceea ce privește politica monetară, BNR analizează posibilitatea unei reduceri a dobânzii, însă decizia va depinde de ritmul dezinflației.
Așteptările companiilor privind inflația rămân pesimiste, în timp ce analiștii bancari au mai multă încredere în capacitatea BNR de a readuce inflația în apropierea țintei.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
