Parchetul federal din Germania acuză oficial autoritățile ucrainene că au ordonat sabotarea conductelor Nord Stream, la scurt timp după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în 2022. Anunțul vine la o zi după punerea sub acuzare a primului suspect în acest dosar.
Potrivit anchetatorilor germani, un comandant ucrainean și mai mulți militari au pregătit sabotarea conductelor Nord Stream la solicitarea conducerii de la Kiev.
Scopul ar fi fost eliminarea unei surse importante de finanțare pentru războiul purtat de Rusia.
Suspectul, identificat drept Serghii Kuzniețov, a fost arestat în Italia pe 21 august 2025 și extrădat în Germania în luna septembrie.
Procurorii susțin că acesta, împreună cu alți membri ai echipei, printre care scafandri, un comandant de navă și un specialist în explozibili, a închiriat un velier din Germania și s-a deplasat în apropierea insulei daneze Bornholm.
Acolo, grupul ar fi montat încărcături explozive pe conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, care ulterior au fost detonate.
„Obiectivul era de a împiedica în mod durabil livrările de gaze prin gazoducte și de a face în așa fel ca Rusia să nu mai poată utiliza veniturile provenite din comerțul cu gaze naturale pentru a-și finanța efortul de război”, se arată în comunicatul Parchetului german.
Unul dintre cele mai grave atacuri asupra infrastructurii energetice europene
Exploziile produse în Marea Baltică, în septembrie 2022, au afectat grav infrastructura energetică europeană și au fost considerate printre cele mai importante acte de sabotaj de după încheierea Războiului Rece.
Înainte de invazia Ucrainei, Nord Stream 1 asigura aproximativ jumătate din necesarul anual de gaze al Germaniei.
Nord Stream 2 era finalizat, însă nu fusese pus în funcțiune. Cele două proiecte au fost criticate de-a lungul timpului pentru că au mărit dependența energetică a Europei de Rusia.
După izbucnirea războiului, Uniunea Europeană a redus drastic importurile de hidrocarburi rusești, iar piața energetică s-a confruntat cu scumpiri semnificative.
Ucraina respinge acuzațiile
Serghii Kuzniețov susține că, la momentul atacului, ocupa funcția de comandant în armata ucraineană, însă afirmă că se afla pe teritoriul Ucrainei și neagă orice implicare în sabotaj.
Autoritățile de la Kiev nu și-au asumat niciodată responsabilitatea pentru exploziile de la Nord Stream.
Totuși, potrivit AFP, Ucraina și-a exprimat în repetate rânduri convingerea că orice acțiune care reduce capacitatea Kremlinului de a finanța războiul este justificată.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
