Un nou sondaj realizat de organizația de cercetare în domeniul sănătății KFF arată o corelație între utilizarea frecventă a chatboturilor bazate pe inteligență artificială pentru informații medicale și credința în mituri despre vaccinuri, inclusiv afirmații false precum ideea că vaccinurile ar provoca autism.
Studiul, realizat în luna mai pe un eșantion reprezentativ de 2.480 de adulți din Statele Unite, arată că persoanele care apelează des la instrumente AI pentru sfaturi de sănătate au o probabilitate mai mare de a accepta informații eronate despre vaccinuri. Printre acestea se numără convingerea că vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) poate provoca autism sau că vaccinul împotriva rujeolei ar fi mai periculos decât boala în sine.
Potrivit cercetătorilor, această corelație rămâne valabilă chiar și după ajustarea unor factori precum vârsta, nivelul de educație, rasa sau orientarea politică, ceea ce sugerează că asocierea nu poate fi explicată doar prin diferențe demografice.
vezi și – Canicula face victime: peste 40 de intervenții medicale într-o singură zi, un deces raportat
Diferențe între utilizatori ocazionali și frecvenți de AI
Datele KFF arată diferențe semnificative între categoriile de utilizatori. Dintre adulții americani care folosesc săptămânal chatboturi AI pentru informații medicale, 35% cred că este „probabil” sau „cu siguranță adevărat” că vaccinurile ROR cauzează autism.
Prin comparație, doar 20% dintre cei care nu folosesc AI pentru informații medicale împărtășesc această convingere, în timp ce 29% dintre utilizatorii ocazionali ai acestor instrumente cred același lucru.
Sondajul mai arată că 29% dintre utilizatorii frecvenți de AI cred că vaccinurile pe bază de mRNA pot modifica ADN-ul uman, o afirmație falsă, în timp ce procentul este de 20% în rândul celor care nu folosesc AI pentru astfel de informații.
De asemenea, 22% dintre utilizatorii frecvenți consideră că vaccinul împotriva rujeolei ar fi mai periculos decât boala însăși, comparativ cu 15% dintre cei care nu folosesc AI pentru informații medicale.
AI, social media și dezinformarea medicală
Studiul KFF evidențiază și o legătură similară în cazul rețelelor sociale. Adulții care folosesc social media săptămânal pentru informații despre sănătate sunt de peste două ori mai predispuși să creadă mitul legat de vaccinul ROR și autism decât cei care nu folosesc astfel de platforme în acest scop (37% față de 16%).
Cercetătorii notează că atât rețelele sociale, cât și instrumentele AI au devenit surse frecvente de informare medicală, însă pot contribui la răspândirea dezinformării, în funcție de modul în care sunt utilizate și de tipul de conținut generat sau consumat.
Un alt sondaj KFF din martie indica faptul că aproximativ o treime dintre adulții din SUA caută la un moment dat sfaturi medicale prin intermediul AI. Tendința se înscrie într-o evoluție mai largă a comportamentului online, în care motoarele de căutare și, mai recent, chatboturile sunt folosite tot mai des pentru întrebări legate de sănătate.
Context
Experții citați în cercetare atrag atenția că modul în care modelele AI sunt antrenate și modul în care răspund la întrebări sensibile pot influența calitatea informațiilor medicale oferite. De asemenea, nu toate chatboturile produc aceleași rezultate, existând diferențe între sistemele dezvoltate de diverse companii.
În același timp, utilizarea AI pentru informații medicale continuă o tendință veche: aproximativ 5% dintre căutările pe Google sunt legate de sănătate, iar majoritatea utilizatorilor au declarat că folosesc motoarele de căutare pentru a înțelege simptome sau diagnostice noi.
Sondajul KFF sugerează astfel că, pe măsură ce AI devine o sursă tot mai importantă de informații medicale, provocarea combaterii dezinformării rămâne una majoră pentru sănătatea publică.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
