Intervenția a fost depusă la data de 2 noiembrie, în numele locuitorilor din Roșia Montană și al organizațiilor care se opun acestui proiect minier.
Intervenția va fi luată în calcul în procesul de arbitraj deschis la Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor legate de Investiții (International Center for the Settlement of Investment Disputes, ICSID), din cadrul Băncii Mondiale. Solicitarea depusă la 2 noiembrie este de tip „amicus curiae“ – termen care definește situația unei persoane care nu este parte în dosar, dar oferă informații legate de caz.
Documentul depus relevă prejudiciile suferite de cetățenii români care s-au opus proiectului de construire, în Transilvania, a celei mai mari exploatări aurifere în carieră deschisă din Europa. De asemenea, sunt prezentate efectele devastatoare pe care le-ar fi avut aplicarea proiectului companiei canadiano-britanice Gabriel Resources.
Pentru că nu a reușit să deschidă exploatarea minieră, compania Gabriel Resources cere acum suma de patru miliarde USD, pe baza ISDS – mecanismul de soluționare a disputelor dintre investitor și stat, prevăzut în tratatele de investiții semnate de România cu Canada și Marea Britanie.
Adversarii proiectului minier afirmă însă că firma străină a încălcat legislația din România și din UE și că, din acest motiv, nu ar trebui să fie protejată de dreptul investițiilor internaţionale. Astfel, încercarea firmei străine de a reloca populația de la Roșia Montană a încălcat drepturile omului. Pe de altă parte, dacă ar fi fost realizată, exploatarea minieră ar fi nivelat patru munți, ar fi distrus vestigii arheologice și ar fi folosit mii de tone de cianură.
„Când Tribunalul va dezbate acest dosar, va trebui să cântărească și perspectivele unice și vitale ale celor care se află în centrul acestei dispute: localnicii din Roşia Montană. Solicitarea noastră amicus curiae afirmă fără echivoc că Gabriel Resources n-a avut niciodată dreptul de exploatare minieră în Roşia Montană și astfel nu a avut niciodată așteptări legitime de a începe exploatarea. Compania nu ar trebui să se folosească de arbitrajul de investiții pentru a se sustrage aplicării legitime a legislației naționale“, consideră avocata Erika Lennon.
La rândul lui, consilierul juridic Cristinel Buzatu consideră că „dosarul Roşia Montană este un exemplu de manual în legătură cu complicitatea dintre stat și corporație: este un caz de corupţie, lăcomie și totală nepăsare față de mediu. În același timp este și o poveste despre rezistență și puterea oamenilor și sperăm că este o lecție în sensul că nicio corporație și niciun politician nu pot acționa în detrimentul oamenilor și al naturii“.
