După decizia istorică a Congresului General al Bucovinei (28 noiembrie 1918) de „unire necondiționată și pentru vecie“, Iancu, Cavaler de Flondor îi prezintă pe 29 noiembrie 1918 regelui Ferdinand, la Iași, Actul Unirii: „Aducem Majestății Voastre, Rege al tuturor românilor, inima unei țări întregi… Plecați mai puțini, ne întoarcem mai mulți. Sufletul cel vechi e neschimbat…
Nu e o cucerire a armelor, ci întoarcerea la vatră a fraților despărțiți care în Majestatea Voastră regăsesc pe părintele de mult pierdut și mult dorit…“. Trei zile mai târziu (1 decembrie 1918), la Alba Iulia, Adunarea Națională „a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dînșii cu România“.
În toate bisericile ortodoxe din Transilvania s-a rostit rugăciunea scrisă pentru momentul sfânt al Unirii de către Miron Cristea, episcopul de Caransebeș. El însuși citește rugăciunea pe Câmpul lui Horea în fața delegaților prezenți la Alba Iulia: „Tu ai împlinit și cu noi ceea ce ai făgăduit de mult: sfărîma-voi jugul de la tine și voi rupe legăturile tale; lărgi-voi hotarele tale, aduna-vă-voi dintre popoare și vă voi strînge din țările unde sunteți împrăștiați…“.
Să aduceți bucuria și încrederea în viitorul României
„În prezentul învolburat și cu metehne de tot felul, privesc spre înainte cu curaj și nădejdea de mai bine, iar spre trecut cu admirație și recunoștință.
Momentul istoric pe care-l sărbătorim anul acesta, un veac de la Unirea Bucovinei cu Țara Mamă și, respectiv, de la unirea tuturor românilor „în cuget și simțiri“, în granițele aceleași țări, ne responsabilizează să ne păstrăm rădăcinile și să creștem România întreagă cu fapte bune și spirit liber, viu, inovator. Concertul din 28 noiembrie este un omagiu adus celor ce s-au jertfit pentru înfăptuirea Marii Uniri. Deși sunt vasluiancă, voi cânta cântece de dor, de drag și de suflet atât din Moldova, Bucovina, cât și din Maramureș, Ardeal și Basarabia. Anul acesta vor răsuna de ziua Bucovinei și a Centenarului Marii Uniri cântecele tradiționale de cătănie și război, de dragoste și nuntă, balade ale câtorva invitați speciali, ce reprezintă și prin grai și port național valorile comune ale României.
Astfel, vom asculta horile și vocile tulburătoare a două bistrițence, mamă și fiică, Teodora și Lenuța Purja de pe Valea Agrieșului, la poalele Țibleșului. Din Arbore, Sucea±va, va veni cu cobza, cu cântece vechi și povești hazlii aflate de la oamenii satelor Bucovinei actuale, Mihai Hrincescu. Tânăra studentă la etnologie Raluca Radu, din Vaslui, ne va descoperi cântece de război date uitării. Vibrația «Maramureșului de dincolo de apă», din dreapta Tisei, o vom simți prin prezența muzicală a lui Gheorghe Marina, iar fascinanta lume a baladelor de vitejie și a iuțimii temperamentului oltenesc ni le vor prezenta lăutarii din Oltenia: Constantin Gaciu și fiul său Cosmin, ambii cobzari și guriști.
Printre aceste muzici neaoș tradiționale, pianul lui Ștefan Lovin aduce o mângâiere catifelată peste rănile trecutului și dihonia prezentului, armonizându-ne sufletele spre năzuințe înalte, asemenea sau mai mărețe decât ale celor de acum 100 de ani”, spune Lorena Oltean.
Iar Mihai Nicolae, președintele Institutului “Frații Golescu” pentru relații cu românii de pretutindeni, completează: „Concertul «România. Primii 100 de ani» le prilejuiește admirabilei interprete Lorena Oltean și invitaților săi o călătorie unică în muzicile românilor, de-a lungul primului secol de existență a statului unitar român. De altfel, alegerea invitaților a avut în vedere tocmai cultura tradițională din toate ținuturile românești. Să adaug că lelea Teodora Purja a fost desemnată «tezaur uman viu», străbunii săi bistrițeni fiind prezenți pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia, la Adunarea Națională din 1 Decembrie 1918.
Intrarea este liberă. Să aduceți doar bucuria și încrederea în viitorul României“.
