Creșterea prețurilor la locuințe, costurile ascunse și dobânzile încă ridicate transformă alegerea dintre chirie și credit ipotecar într-o problemă de accesibilitate, nu doar de preferință personală, spune Gabriel Blăniță, director valuation & advisory services în cadrul Colliers România.
Potrivit acestuia, unul dintre indicatorii utilizați pentru a măsura accesibilitatea locuințelor este numărul de ani de venit necesari pentru cumpărarea unei locuințe medii.
„Unul dintre modurile în care ne uităm la accesibilitatea locuinţelor din anumite jurisdicţii este această rată a accesibilităţii, calculată ca numărul de ani de salariu de care ai nevoie pentru a cumpăra locuinţa medie din acel oraş. În Bucureşti suntem undeva la în jur de 8 ani de venituri medii pentru a cumpăra locuinţa medie de astăzi“, a explicat Gabriel Blăniță în cadrul emisiunii ZF Real Estate.
Acesta susține că situația din România este încă mai bună comparativ cu alte piețe din regiune. În Budapesta, același indicator depășește 12 ani, iar în orașele mari din Polonia variază între 10 și 15 ani.
Chiria poate consuma până la 40% din veniturile unei familii
În cazul celor care aleg să locuiască în chirie, presiunea asupra bugetului lunar rămâne ridicată. Specialistul Colliers afirmă că un nivel sustenabil pentru costurile de locuire ar trebui să se situeze sub pragul de 40% din veniturile gospodăriei.
„Ne uităm la cât din bugetul nostru lunar este acordat locuirii. Aici vorbim şi de chirie, dar şi de costurile de întreţinere, iar un procent sustenabil ar fi undeva de până în 40%”, spune Blăniță.
El atrage atenția că, în multe capitale din regiune, costurile ridicate îi obligă pe oameni să se mute spre periferii sau chiar în afara orașelor.
Traficul și infrastructura cresc costul real al locuirii
Gabriel Blăniță consideră că analiza accesibilității unei locuințe nu poate lua în calcul doar prețul de achiziție. Infrastructura și timpul pierdut în trafic influențează semnificativ costul real al unei proprietăți.
„Dacă vorbim de preţuri diferite între centrul oraşului şi periferie, dar transportul de la periferie în centrul oraşului durează două ore, atunci vorbim şi de alte costuri ascunse de care trebuie să ţinem cont“, afirmă specialistul.
Potrivit acestuia, în multe zone din jurul Bucureștiului mașina rămâne singura variantă viabilă de transport, iar timpul petrecut în trafic afectează calitatea vieții.
„Timpul pe care îl petrecem în trafic de cele mai multe ori este unul pe care nu-l mai vedem înapoi. Şi nu e neapărat unul foarte productiv, ba din contră, de multe ori generator de nervi şi frustrări.“
Tot mai mulți români aleg chiria
Deși dorința de a deveni proprietari rămâne puternică, mulți români nu își mai permit să cumpere o locuință.
„Dorinţa de a avea o locuinţă este una destul de mare în continuare, dar nu este neapărat una specific României. O vedem şi în Polonia, o vedem şi în Cehia, o vedem şi în Franţa. Ce diferă foarte mult este putinţa.“
Potrivit datelor Colliers, în marile orașe din România între 10% și 15% dintre locuitori stau în chirie, iar în ansamblurile rezidențiale noi ponderea chiriașilor poate ajunge chiar la 20%-30%.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
