Românii se simt protejați de Alianța Nord-Atlantică, însă investițiile și pregătirea internă pentru apărare rămân mult sub nivelul riscurilor, arată o analiză INSCOP.
Un studiu realizat de INSCOP Research arată că populația României manifestă o relaxare constantă față de amenințările de securitate, alimentată de ideea larg răspândită că „ne apără NATO”. Sociologul Remus Ștefureac avertizează că această percepție poate deveni o vulnerabilitate strategică.
„Măsurăm sistematic la INSCOP Reseach opinia publică din România de 12 ani. În general, românii au o relaxare față de amenințările de securitate, cultivată de fetișul discursiv ale elitelor politice reprezentat de formula magică «ne apără NATO»… Pentru ca ce nu spun elitele… este ca NATO suntem în primul rând noi. Cea mai puternică forță de apărare a NATO de pe teritoriul României este și va rămâne Armata țarii, lăsată de peste trei decenii fără resurse, fără capabilități, fără oameni bine pregătiți si bine plătiți”, a transmis directorul INSCOP conform Știrilor ProTV.
Cheltuieli sub angajamentele asumate
Datele analizate de INSCOP indică faptul că România a respectat pragul de 2% din PIB pentru Apărare doar de două ori între 2014 și 2024, perioadă marcată de anexarea Crimeei și de creșterea tensiunilor regionale.
„Asta înseamnă că, în peste 80% din timp, statul român nu și-a respectat consecvent propriul angajament fundamental de securitate… nu 4-5% cât am avea în realitate nevoie dacă ne-am preocupa serios de apărarea noastră”, subliniază Remus Ștefureac.
Rusia, amenințare explicit
Analistul politic arată că riscurile nu sunt ipotetice. Potrivit acestuia, declarațiile Moscovei confirmă existența unei presiuni directe asupra flancului estic al NATO.
„Această realitate nu este o speculație, ci este confirmată chiar de Federația Rusă. În 2022, când a atacat statul suveran Ucraina, Vladimir Putin a cerut explicit «revenirea la situația din 1997», adică o Europă Centrală și de Est fără NATO”, a explicat sociologul pentru Știrile ProTV.
Probleme în sistemul de apărare
Printre principalele vulnerabilități identificate se numără subfinanțarea cronică, deficitul de personal și lipsa unei rezerve militare solide. De asemenea, sistemul de pregătire a populației pentru situații de criză este aproape inexistent.
„Nu avem serviciu militar obligatoriu. Avem un sistem de voluntariat limitat și slab promovat. Nu avem o populație pregătită pentru situații de criză… spunem «ne apără NATO», dar evităm să spunem adevărul incomod — NATO nu este o poliță de asigurare pasivă, ci o alianță militară bazată pe capacitatea fiecărui stat de a se apăra singur, cel puțin în prima fază a unui conflict”, afirmă Remus Ștefureac.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
