România se pregătește să revină pe piețele internaționale cu emisiuni majore de obligațiuni, după o pauză de aproape patru luni, cauzată de blocajul electoral și contextul bugetar tensionat
Ministerul Finanțelor are acum o oportunitate limitată, de aproximativ două săptămâni, pentru a accesa finanțări esențiale, în vederea acoperirii deficitului bugetar, care rămâne unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
România ar putea profita de îmbunătățirea semnalelor pozitive, venite de la Comisia Europeană. Aceste condiții favorabile s-au concretizat, deja, prin scăderea dobânzilor la care statul se împrumută pe piața internă. Randamentele pentru titlurile pe 10 ani au coborât, recent, la cel mai redus nivel din acest an, 7,23%.
În paralel, evoluțiile mai stabile de pe piața americană și interesul pentru obligațiunile în dolari ar putea determina Finanțele să iasă pe piața externă în această monedă, în locul eurobondurilor tradiționale. Această strategie ar putea fi aplicată, chiar înainte de actualizările din partea agențiilor de rating, care, deocamdată, nu par să ia în calcul retrogradarea României în categoria „junk”, grație adoptării pachetului fiscal de consolidare.
Ieșirea anticipată pe piețele externe vine și în contextul în care România a apelat în lunile recente, doar la plasamente private discrete, în valoare de câteva sute de milioane de euro sau dolari, mult sub emisiunile publice de miliarde din anii anteriori. Potrivit șefului Trezoreriei, Ștefan Nanu, prin astfel de împrumuturi punctuale au fost atrași peste 800 de milioane de euro în 2025, dintre care 500 de milioane doar în trimestrul al doilea.
Pe piața internă, tendința este clară: scăderea dobânzilor semnalează o revenire parțială a încrederii în capacitatea Guvernului de a gestiona dezechilibrele. Luni, Finanțele au reușit să atragă 561 de milioane de lei la o dobândă de 7,34%, cu o cerere consistentă din partea băncilor. În plus, titlurile de stat pe termen scurt oferă randamente în scădere, semn că piața vede cu ochi mai buni perspectivele bugetare.
Reformele asumate recent de Executiv pentru reducerea deficitului, estimat la 9,3% din PIB anul trecut, mizează în special pe creșterea veniturilor prin taxe și accize majorate, contribuind cu 0,5% din PIB în acest an și 1,7% în 2026. Reducerea cheltuielilor bugetare este încă timidă, doar 0,06% în 2025, dar ar trebui să atingă 2,8% din PIB în următorii doi ani.
România a reușit să atragă în total peste 8 miliarde de euro de pe piețele internaționale în 2025, însă presiunea rămâne ridicată. Bruxelles-ul oferă un răgaz în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar avertizează că reformele trebuie implementate fără sincope.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube