Bugetul României pentru anul 2025 pare să urmeze aceleași tipare discutabile ale anilor precedenți, fiind construit pe ipoteze considerate suprarealiste de către specialiști
Profesorul de economie, Cristian Păun atrage atenția asupra faptului că abordarea actuală a Ministerului Finanțelor prioritizează cheltuielile înaintea veniturilor, ceea ce conduce la un deficit greu de controlat.
„Primul lucru pe care l-aș spune despre acest buget este că repetă aceleași greșeli ca și bugetele din ultimii ani, anume pleacă de la niște ipoteze destul de suprarealiste și deconectate de la realitatea din teren. Ca să poți să faci un buget teoretic, ar trebui să începi așa: cam care ar fi veniturile pe care eu aș putea să le colectez în mod realist și acomodez cheltuielile la aceste venituri? Deci pornesc bugetul cu veniturile și încerc să pun acele cheltuieli în suma acestor venituri, considerând și un deficit, dacă e cazul”, a explicat Păun la Digi24.
Această metodologie bugetară este fundamental greșită din punct de vedere economic. În mod ideal, bugetul ar trebui construit pornind de la veniturile previzionate în mod realist, iar cheltuielile ar trebui ajustate în funcție de aceste resurse disponibile. Cu toate acestea, “actuala guvernare pare să procedeze invers: Ministerele transmit necesarul de cheltuieli, care este ulterior agregat și doar apoi se caută surse de finanțare”, mai spune Păun.
Această abordare determină nu doar o creștere artificială a deficitului, dar și o volatilitate economică accentuată. Cu un deficit public estimat la 7% din PIB, finanțele publice sunt vulnerabile la fluctuațiile economice, la schimbările de pe piețele financiare internaționale și la constrângerile impuse de organismele financiare internaționale. Acest tip de gestionare a resurselor publice poate avea efecte negative asupra ratingului de țară și asupra dobânzilor la care se împumută statul.
Un alt aspect critic menționat de Cristian Păun este impactul campaniilor electorale asupra bugetului. Populismul economic, manifestat prin promisiuni financiare nesustenabile, subminează stabilitatea fiscală pe termen lung. Măsurile de stimulare economică sau creșterile de salarii și pensii anunțate în perioade pre-electorale sunt, de cele mai multe ori, implementate fără o analiză riguroasă a sustenabilității lor. “După alegerile prezidențiale din mai 2025, există posibilitatea ca noua administrație să fie nevoită să ia măsuri dure de corecție fiscală, ceea ce va scoate la iveală adevărata dimensiune a problemelor bugetare“, a mai afirmat Păun.
O posibilă soluție pentru a evita astfel de probleme în viitor ar fi impunerea unor reguli fiscale mai stricte, care să oblige guvernele să respecte un echilibru între venituri și cheltuieli.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
