Tabere scolare retrocedate
Sase din cele zece tabere scolare din judetul Prahova vor fi retrocedate fostilor proprietari, ele insumand peste 250 de locuri de cazare. Astfel, au fost facute cereri de revendicare sau notificari in acelasi sens pentru taberele din Cheia, Stefesti, Izvoarele, Busteni si Adunati. Ca urmare, de anul viitor in Prahova vor mai fi disponibile doar 500 de locuri de cazare pentru elevii ce doresc sa-si petreaca o parte din vacanta la foc de tabara.
Noile monede metalice nu afecteaza sanatatea
In ultimul timp Banca Nationala a Romaniei a fost sesizata asupra aparitiei in circulatie a unor monede metalice din noua emisiune de 1 ban si 5 bani a caror suprafata era innegrita, exprimandu-se totodata temerea ca sub aceasta forma monedele pot pune in pericol sanatatea populatiei. In acest context, reprezentantii BNR afirma ca noile monede metalice puse in circulatie de catre banca centrala, chiar daca se vor inchide la culoare in timp, nu pericliteaza sanatatea utilizatorilor si pot fi folosite fara nici o retinere de catre populatie. Acestia precizeaza ca bancile de emisiune folosesc la baterea monedelor metalice cu valori nominale mici materiale mai ieftine, respectiv otel placat cu alama sau cupru. Totodata, folosirea acestor materiale face posibila realizarea unor monede cu nuante coloristice diferite, element de siguranta, care, pe langa dimensiunile monedelor, ajuta publicul – in mod special cel cu probleme de vedere – la diferentierea lor. Umiditatea, solutiile saline, acide sau de oricare alta natura contribuie, alaturi de manipularea monedelor metalice de catre persoanele fizice, la oxidarea superficiala a suprafetelor, ceea ce determina innegrirea lor in timp. Fenomenul chimic de oxidare superficiala a metalelor afecteaza, mai mult sau mai putin, toate metalele comune, chiar si pe cele pretioase. Se poate constata, mai spune Banca Nationala, faptul ca majoritatea monedelor metalice emise de bancile centrale capata in timp aceeasi culoare ca monedele divizionare romanesti.
Romania aloca Sanatatii doar 3,6% din PIB
“Principala cauza a crizei din sistemul sanitar este subfinantarea cronica”, a declarat dr. Serban Bubenek, prim-vicepresedintele Partidului Popular Crestin Democrat si seful Clinicii de ATI – Institutul de Boli Cardiovasculare “C.C. Iliescu”. Potrivit acestuia, dupa revolutie, in perioada 1990-1998 s-a alocat pentru sanatate anual intre 2,8-3,3 % din PIB. Intre anii 1999 si 2000, acest procent a crescut la 4-4,5% din PIB, dar dupa aceasta perioada procentul a scazut an de an, ajungand in 2004 la un dezastruos prag de 3,6% din PIB. “In aceasta perioada de 15 ani celelalte foste tari comuniste, care oricum aveau PIB-uri superioare tarii noastre, au alocat procente mult mai mari ocrotirii sanatatii (Ungaria, Cehia, Polonia, Slovenia, tarile baltice alocau 6-8%, iar Bulgaria 6-6,5%).
Chiar daca in cifre absolute cheltuielile in sanatate au crescut de circa 2,5 ori in intervalul 1999-2005 (pe masura cresterii PIB si a colectarii contributiilor la fondul de sanatate), Romania aloca in 2005 sanatatii doar 110 euro/locuitor/an, fiind de departe pe ultimul loc intre tarile aspirante sau deja membre UE (Polonia 600 euro/loc., Ungaria 500 euro/loc., Germania 1.500 euro/loc., Franta 2.000 euro/loc.)”, a afirmat doctorul Serban Bubenek. Liderul PPCD apreciaza ca subfinantarea cronica a sistemului de sanatate este responsabila atat de adancirea decalajului istoric fata de celelalte tari europene, cat si de crizele repetate din sistem .
