Încă de la începutul săptămânii, gigantul IT rus Kaspersky Lab a anunţat că hackeri necunoscuţi au furat, în ultimii ani, fişiere clasificate ale statelor europene şi NATO. Printre ţările vizate în această operaţiune, numită "Octombrie Roşu", se numără şi România, ale cărei structuri de securitate informatică au colaborat cu ruşii, alături de Belarus şi SUA, potrivit EUObserver. Pe de altă parte, publicaţia Wired arată, într-un text despre Kaspersky, că firma rusească este unul din jucătorii cibernetici puternici pe piaţa informaţiilor secrete, anihilând chiar o serie de viruşi creaţi de guvernul american, meniţi să atace Iranul. De altfel, publicaţia "The New York Times" a scris încă din vară despre armele cibernetice ale americanilor, viruşii Stuxnet şi Flame, folosiţi pentru anihilarea programului nuclear iranian.
Un puşti inteligent
50 milioane de oameni din toată lumea sunt membri în reţeaua Kaspersky Security Network, prin care trimit benevol informaţii personale către compania rusească, de fiecare dată când descarcă un fişier de pe Internet. Gigantul rus are un profit anual în jur de 600 milioane dolari, iar între 2009 şi 2010, vânzările au crescut cu 177%, adică cât vânzările rivalilor americani Symantec şi McAfee la un loc.
Şeful companiei IT, Evgheni Kaspersky, a fost un puşti inteligent. La 16 ani, reuşea să fie admis într-un program de cinci ani al Institutului de Criptologie şi Telecomunicaţii al KGB-ului. În 1987, era angajat ca agent de spionaj al armatei sovietice. La începutul anilor '90, reuşea să se retragă din armată cu ajutorul unui profesor de la Institutul de Criptologie, ca să studieze mai îndeaproape viruşii informatici. În 1997, punea bazele companiei care i-a adus notorietatea internaţională, potrivit "Wired".
Cum a dejucat gigantul rus planurile americanilor şi israelienilor
În 2010, un cercetător care acum lucrează la Kaspersky a descoperit Stuxnet, un virus informatic de tip vierme, care a dat peste cap 1.000 de centrifuge iraniene, devenind prima armă cibernetică recunoscută oficial. În mai 2012, echipa de programatori de elită a companiei Kaspersky a descoperit o a doua armă cibernetică: virusul Flame, lansat tot în cadrul unei operaţiuni americano-israeliană vizând Iranul.
De altfel, miliardarul rus crede că viruşii de tipul Stuxnet şi Flame ar trebui interzişi prin semnarea unor tratate la nivel internaţional, dar şi că Internetul ar trebui reglementat în aşa fel încât doar o mică parte a spaţiului virtual să poată fi folosită ca utilizator anonim.
Cu alte cuvinte, apreciază "Wired", Kaspersky se doreşte a fi mai mult decât o companie care produce şi comercializează un program antivirus, devenind un jucător important în spionajul cibernetic. Totuşi, Evgheni Kaspersky consideră că demascarea atacurilor cibernetice ale americanilor asupra iranienilor îi transformă compania într-un justiţiar global, protector al păcii.
Compromisul?
Aşa cum arată publicaţia "Wired", Kaspersky are legături strânse cu foştii agenţi KGB, cu regimul lui Vladimir Putin şi cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei. Ca toate celelalte companii IT din Rusia, şi Kaspersky Lab trebuia să colaboreze cu serviciile secrete (siloviki). "Regula numărul 1 a companiilor de succes din Rusia este să fie în relaţii bune cu serviciile secrete", a explicat o sursă internă pentru "Wired".
Totuşi, miliardarul rus neagă că Serviciul Federal de Securitate ar fi încercat vreodată să se amestece în afacerile companiei. Pe de altă parte, sursa Wired spune că firmei lui Evgheni Kaspersky nu i se pun beţe în roate pentru că este considerată "prietenă" a serviciilor secrete. De altfel, una din diviziile companiei, GREAT, unde sunt angajaţi hackeri care se ocupă de depistarea şi rezolvarea ameninţărilor cibernetice neobişnuite, i-a învăţat pe agenţii secreţi cum să folosească tehnicile de investigaţie digitale.
În timp ce criticii spun că firma lui Kaspersky este o armă virtuală a serviciului secret rus, miliardarul şi echipa lui arată că existe limite în colaborarea lor cu Serviciul Federal. Totuşi, în decembrie 2011, firma a fost acuzată de partizanat politic, când mai multe site-uri critice la adresa puterii au fost atacate de hackeri anonimi, iar Kaspersky a declarat că este "foarte ciudat" că antivirusul nu detectase nici o ameninţare cibernetică. Întrebarea, totuşi, rămâne, notează "Wired": Cât de ferit este gigantul IT de influenţele politice ale puterii de la Moscova?
