Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Un maramuresean da in judecata statul pentru anii de munca la Canal

Un maramuresean a dat in judecata statul roman pentru ca a fost privat de libertate si trimis la munca la Canal, in perioada 1951-1954, fara sa fi fost condamnat vreodata. Gheorghe Barcan a avut, de asemenea, domiciliu obligatoriu timp de trei ...

Share

Calin Mihasan 0 comentarii

13.02.2007 - 00:00
Un maramuresean a dat in judecata statul roman pentru ca a fost privat de libertate si trimis la munca la Canal, in perioada 1951-1954, fara sa fi fost condamnat vreodata. Gheorghe Barcan a avut, de asemenea, domiciliu obligatoriu timp de trei ani, incepand cu 1958. Fostul deportat il acuza pe liderul PSD, Oliviu Gherman, fost presedinte al Senatului, ca ar fi facut jocul fostei Securitati.
Tribunalul Cluj i-a acordat lui Barcan, fostul deportat, despagubiri de 150.000 de lei noi in octombrie 2006, dar statul roman, prin Ministerul de Finante, a introdus recurs. Barbatul sustine ca a suportat luni de persecutii inumane, infometare si un program de exterminare prin munca. In detentie bataia era prezenta tot timpul, iar detinutii erau izolati cu lunile. Gheorghe Barcan mai sustine ca a stat zece luni singur in celula. El povesteste ca unele dintre aceste spatii nu erau luminate, in schimb erau pline de sobolani care ii muscau pe prizonieri.
La Capul Midia, in colonia de munca, norma de spart piatra pentru terasamente era de patru metri cubi, in timp ce norma obisnuita era de 0,8 metri cubi. La 21 de ani, in 1952, barbatul sustine ca avea 37 de kilograme.
In schimb, reprezentantii Ministerului Finantelor Publice, care reprezinta statul roman in acest proces, au mentionat, printre altele, ca “statul nu poate fi reprezentat decat de continuatorul personalitatii juridice a fostei Securitati”. De asemenea, ei sustin ca Gheorghe Barcan invoca degeaba bolile de inima ce i-au fost cauzate de anii de detentie deoarece astfel de boli le au si alte persoane care nu au lucrat la Canal.

Arestat pentru ca mergea la biserica greco-catolica

Barcan stia ca a fost cautat inca din 1949, deoarece organele Securitatii l-au acuzat ca ar fi facut parte din organizatia subversiva “Tanarul Cuib”, ca frecventeaza biserica greco-catolica si ca ascunde un fugar, Kokenyesdi. El a spus ca in acel an s-a imbolnavit de pleurezie, o boala de plamani, si s-a ascuns ca sa se poata trata. In octombrie 1951 ar fi fost insa retinut de Securitate, dupa ce s-ar fi predat.
Acuzatiile nu s-au confirmat si, ca urmare, Directia Generala a Securitatii din Raionul Rodna a propus punerea in libertate. Cu toate acestea, Gheorghe Barcan a fost trimis in Colonia de munca de la Canal, unde a stat din iulie 1952 pana in martie 1954. Din probele depuse de barbat reiese ca, dupa punerea sa in libertate, in 1954, a fost urmarit si verificat permanent de Securitate, care a fabricat si raspandit informatii false privitoare la calitatea acestuia de detinut politic. Ca urmare, in repetate randuri lui Barcan i s-a desfacut contractul de munca si nu a putut sa urmeze o cariera universitara.

De la Canal la facultate

Si-a reluat studiile in 1954 la Facultatea de Matematica-Mecanica din Cluj-Napoca, dar in 1958, pe cand era in ultimul an de facultate, a fost dus la sediul Securitatii, unde, dupa ce a fost retinut doua zile si o noapte, i s-a spus ca singura sansa de a-si continua studiile este colaborarea cu Politia Politica. A refuzat si, ca urmare, a fost chemat la decanatul facultatii, unde sef politic al comisiei era Oliviu Gherman. Acesta l-ar fi acuzat ca nu a recunoscut in actele scolare ca a fost condamnat politic.
Dupa ce Gheorghe Barcan i-a dovedit cu biletul de liberare ca nu a fost condamnat de vreo instanta, Gherman i-a spus ca poate pleca linistit in vacanta. La intoarcere a aflat insa ca a fost exmatriculat si nu a mai reusit sa se reinmatriculeze pana in 1962. El sustine ca in acest interval a fost nevoit sa presteze munci necalificate, inclusiv la sapat de santuri. In 1962 a obtinut o sentinta a Tribunalului Maramures, care arata ca nu are cazier, adica nu a fost niciodata condamnat.
Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Interne comunica in mod constant ca Barcan a fost detinut politic. Din dosarele Securitatii reiese ca scopul era racolarea sa ca informator. Chiar si in 2005, unele cunostinte de-ale sale i-au spus ca deoarece avea dosar la Politia Politica inseamna ca a fost informator si nu victima. In schimb, Barcan a spus ca le-a zis in mai multe randuri securistilor ca nu accepta sa fie un catelus dus de lesa. Ca urmare, Securitatea ar fi raspandit informatii false despre el, ceea ce i-ar fi afectat atat sanatatea, cat si cariera profesionala.
Trebuie mentionat ca Gheorghe Barcan a obtinut titlul de profesor licentiat I in 1964 si a predat matematica si fizica la Viseu de Sus pana in 1990, cand a fost nevoit sa se pensioneze pe motiv de boala. “Sunt multumit ca doua instante (Judecatoria si Tribunalul Cluj) mi-au dat dreptate, iar acum, la sfarsitul vietii, am primit o reparatie morala pentru toti anii de suferinta in care am fost haituit pentru lucruri pe care nu le-am facut.”

Citește totul despre:

Comentarii

loading...