Înscăunarea pe tronul României a unui copil de cinci ani a atras atenția jurnaliștilor americani de la revista Time, care au decis să trateze această poveste pe coperta publicației. Pe 1 august 1927, săptămânalul a publicat fotografia regelui Mihai, cu o cămașă albă și pantaloni scurți, sub care a trecut mențiunea: „Mândrul Rege Mihai”. Monarhul era al doilea suveran al României care ajungea pe coperta Time. Cu trei ani înainte, reputata publicație o dezvăluise publicului american pe regina Maria, bunica Regelui Mihai, articol prezentat pe larg de România liberă în cadrul serialului nostru „Personalități române pe coperta revistei Time”.
Jurnaliștii au primit cu sarcasm înscăunarea la o vârstă atât de fragedă. „ După ce micul Mihai I a mers săptămâna trecută la prima lui cină regală de la Pelișor și ulterior, după ce a fost pus în pat, și-o fi amintit de ciudata și aglomerata zi a investiturii sale?”, scrie corespondentul de la București al publicației, în articolul intitulat sec „România: Mihai I”.
Time remarcă faptul că noul rege, numit în această poziție la doar câteva ore de la moartea bunicului său, Regele Ferdinand, nu a înțeles ce i se întâmplă. „ Când guvernanta englezoaică a micului Mihai a fugit să-l trezească cu vestea morții regelui și i s-a adresat pentru prima dată cu «Majestatea Voastră», acei ochi mari, serioși au trădat o vagă confuzie. Trei zile mai târziu, încă mai căuta să înțeleagă noul său titlu”, a relatat săptămânalul. “Mi s-a schimbat numele”, a întrebat-o regele copil pe guvernanta sa, potrivit Time. “De ce îmi spui Majestate?” Zâmbind, guvernanta a explicat încă o dată natura a ceea ce s-a întâmplat. Totuși, Mihai avea dubii. “«Mă vor lăsa să mă joc ca înainte, nu-i așa?», se spune că ar fi afirmat”, notează corespondentul aflat la București informațiile pe care le-a obținut despre prima noapte ca monarh al României a copilului Mihai.
Citește și: România: Regele playboy. Articolul integral publicat de revista americană TIME în 1939
Articolul notează și câteva momente amuzante din timpul ceremoniei prin care membrii Regenței care avea să conducă țara în numele său i-au jurat credință. Mihai a oscilat atunci, potrivit americanilor, între emoție, spaimă și râsete sincere. „Mihai I pășise pe cele 15 trepte către Putere, o operațiune ce trebuie făcută singur. A ezitat, părea că va izbucni în lacrimi. Prințesa Elena (mama Regelui – n.r.) a spus cu fermitate: «Ține minte că ești un rege și fiul unor regi». Astfel amintindu-i-se de datoria sa regală, Regele Mihai a urcat la Tribună”. Suveranul copil s-a distrat mai ales pe seama patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea. “Regenții, depunând cele câteva jurăminte ale lor față de Regele Mihai, au adoptat tonuri ale vocii și atitudini foarte diferite. Prințul Nicolae, unchiul regelui, și-a rostit jurământul așa cum majoritatea tinerilor de 23 e ani ar vorbi cu nepotul lor de cinci ani.
Majestatea sa a părut agitat și un pic speriat. A venit apoi rândul Patriarhului cu barbă ca zăpada, roba sa lungă măturând pământul, vocea tremurândă și foarte serios. Regele Mihai, cu inocența cinstită a copilăriei, a început să râdă văzându-l pe acest bărbat ciudat. În cele din urmă, președintele Curții Supreme Buzdugan a pășit amplu înainte, hotărât să nu stârnească râsete. Viclean, el și-a murmurat jurământul rapid și aproape imperceptibil, abia atrăgând atenția Majestății Sale, ai cărui ochi au rămas sclipitori pe nefericitul Patriarh”, notează, cu o doză de amuzament, Time.
Interdicție pentru Carol al II-lea
După încoronarea noului rege, acesta s-a retras la Pelișor, iar adulții s-au ocupat de înmormântarea Regelui Ferdinand. Două persoane au avut însă interdicție de a participa: poeta Elena Văcărescu, iubita din tinerețe a regelui Ferdinand, fără sânge regal, exilată la Paris, și Carol, care a renunțat la tron și care trăia ca un cetățean obișnuit, tot în capitala Franței. „Din moment ce «prințul Carol» a trăit până acum în liniște ca persoană privată, în Paris, el a provocat o adevărat emoție săptămâna trecută când s-a referit la sine cu titulatura «Regele Carol II» atunci când le-a comunicat jurnaliștilor declarația sa că nu va vedea pe nimeni. Se crede că Carol a primit săptămâna trecută un mesaj de la sora sa, Regina Maria a Iugosloviei, implorându-l să nu încerce să se întoarcă în România, chiar și pentru înmormântarea tatălui lor, sfătuindu-l totodată să nu se mai auto numească Carol II”, precizează Time în 1927.
Articolul continuă printr-o scurtă relatare a modului cum a descurs citirea testamentului Regelui Ferdinand și înmormântarea acestuia. „ Regina Văduvă Maria, așezată în genunchi lângă catafalcul soțului ei, a declamat plângând: „A fost un sfânt! O, un sfânt pe pământ… Mi-aș fi dat cu bucurie viața mea dacă s-ar fi putut ca a lui să fie salvată!” Regele Mihai, încercând să o consoleze, a spus: „Nu plânge, bunică”, arată publicația americană.
Articolul are unele exagerări
Jurnaliștii americani au arătat în perioada interbelică un interes deosebit pentru România și curtea sa regală, a explicat istoricul Cristian Vasile. „Relatarea din Time despre noul rege Mihai I, vegheat de o Regenţă, vădeşte interesul sporit al presei americane şi, în general, occidentale faţă de România, faţă de viaţa politică internă dominată de criza dinastică, de problema succesiunii la tron. Acest interes a fost potenţat şi de vizita reginei Maria în SUA în toamna anului 1926, eveniment reflectat în mai multe publicaţii americane. Reporterii americani erau preocupaţi şi de situaţia şi declaraţiile prinţului Carol (cetăţeanul Carol Caraiman) aflat în Franţa. De altfel, se spune – o spune şi Nicolae Iorga în memoriile sale – că prinţul Carol ar fi aflat de moartea tatălui său (tăinuită pentru ore bune, se pare, de către premierul I.I.C. Brătianu) chiar de la un ziarist american”, a precizat, pentru România liberă, istoricul.
Acesta arată că, pe de o parte, articolul folosește informații care apar și în alte relată ale epocii. Pe de altă parte, conține unele date care, mai târziu, vor fi infirmate. „Materialul este redactat la puţin timp după decesul regelui Ferdinand şi în mod inevitabil nu putea cuprinde toate detaliile de culise, care au ajuns să fie cunoscute cu timpul. Unele afirmaţii privitoare la realităţi politice sau la actori politici nu sunt chiar pline de acurateţe; de exemplu: «prințul Carol» a trăit până acum [până la moartea regelui Ferdinand] în liniște ca persoană privată, în Paris. În fapt, Carol (sau cetăţeanul Carol Caraiman) s-a aflat mereu în contact – mai ales în anii 1926 şi 1927 – cu oameni politici, ziarişti (inclusiv americani) etc, lăsând de înţeles că s-ar putea întoarce în ţară (în condiţiile în care starea de sănătate a regelui Ferdinand devenise extrem de precară mai ales din toamna lui 1926)”, a detaliat Cristian Vasile.
Istoricul ne-a amintit că venirea sa în România ar fi periclitat serios poziţia politică a premierului Ionel Brătianu, care insista asupra ireversibilităţii actului de la 4 ianuarie 1926, prin care Carol era înlăturat de la succesiune în favoarea fiului său, Mihai. Din acest motiv, primul ministru a şi ordonat Siguranţei supravegherea în Franţa a mişcărilor prinţului Carol. Prin urmare, situaţia politică nu era deloc liniştită, iar Carol contribuia la agitaţiile politice din ţară.
Articolul din Time – pe lângă unele exagerări, conform lui Cristian Vasile – e şi un prilej de reflecţie privind natura regimului politic interbelic. „Mai este vorba şi despre un destin tragic, al regelui Mihai, cu o domnie pusă acum în umbră de Regenţă şi, mai apoi, de Carol II şi de oamenii politici favorabili lui (care de fapt l-au detronat în 1930); a urmat domnia de după 1940 subminată de Ion Antonescu şi mai apoi de guvernanţii comunişti”, a menționat istoricul.
Serial Rl. Regina Maria și Carol I, în Time
În primele două episoade al serialului nostru, „Personalitați române pe coperta revistei Time“,v-am prezentat articolele pe care revista americană le-a publicat despre Regina Maria, în 1924. și regele Carol al II-lea, în 1939. Articolul publicat de săptămânal despre “Mama răniților”, cum a fost cunoscută a doua regină a României, desființează activitatea literară a acesteia, pe baza unei scurte cronici făcute de sculptorița și scriitoarea engleză Clare Sheridan. Jurnaliștii americani îi laudă, în schimb, activitatea politică și de consoartă a Regelui Ferdinand, susținând chiar că suverana era cea care conducea cu adevărat țara, în locul soțului ei.
“Time” îl caracterizează pe Regele Carol II, în al doilea articol prezentat integral de România liberă, drept un playboy balcani. Mai mult, jurnaliștii au ignorat derapajele politice ale monarhului și l-au lăudat pentru faptul că a eliminat corupția din țară, a modernizat infrastructura de transport și agricultura și a reformat școlile.
În numerele următoare vom continua cu prezentarea articolelor publicate în Time despre Ana Pauker, Nicolae Ceaușescu și Nadia Comăneci.
