Un studiu realizat de profesori de la University of Arkansas at Little Rock, în colaborare cu specialiști de la Centrul de Excelență pentru Comunicații Strategice al NATO, arată că 15% din totalul utilizatorilor de Twitter sunt, de fapt, softuri care imită comportamentul uman cu o tot mai înaltă sofisticare.
De pildă, 70% dintre conturile de Twitter care publică informații în limba rusă despre NATO și statele baltice sunt astfel de bots, adică aplicații ce rulează automat programe informatice.
Potrivit studiului, dezinformarea modernă arată continuitate cu trecutul în ceea ce privește strategia, dar discontinuitate la nivel tactic. Dacă dezinformarea "pe stil vechi" era foarte concentrată pe crearea de povești false, cea nouă pune accentul pe cantitate.
Dovedești că un text vehiculat pe internet este fals, dar în locul lui apar alte zece.
"Majoritatea articolelor false sunt rudimentare și uneori atât de improbabile, încât autoritățile ezită să le ia în seamă. Chiar și așa, aceste articole au efect asupra discursului public", arată studiul girat de NATO.
Și asta pentru că avem tendința de a ne credita apropiații, fără să mai analizăm critic conținutul postat de ei.
Unul dintre capitolele studiului este dedicat metodelor prin care publicul poate să testeze sau să recunoască, după opt criterii, site-urile sau blogurile suspecte că difuzează materiale din categoria dezinformării.
Le prezentăm, mai jos, pe scurt.
*
1. Verificați secțiunea de contact a site-ului, precum și vreo eventuală căsuță redacțională − adică o secțiune în care sunt listate numele autorilor care publică articolele pe care le citiți. În general, site-urile care produc dezinformare sau răspândesc știri false nu au date reale despre autori și nici cum pot fi contactați.
2. Citiți întregul material, nu doar titlul. Încercați să vă familiarizați și să verificați detaliile informației din titlu. De multe ori, acea informație nu se regăsește în corpul textului.
3. Urmăriți detaliile URL-urilor, calitatea scriiturii și a imaginilor. De pildă, site-ul antena1.org folosește numele postului Antena 1, dar conținutul său nu are nicio legătură cu emisiunile și programul acestei televiziuni. Însă tendința majorității este de a crede ceea ce citește, pentru că asociază conținutul cu încrederea în respectiva televiziune.
4. Comparați detaliile articolului cu alte informații despre același subiect, publicat de surse verificate.
5. Căutați articolul pe Google sau pe Bing, pentru a verifica dacă nu cumva este postat și pe alte site-uri. Așa s-a întâmplat, de pildă, în acest caz, în care Sputnik România a citat un site, US24.ro, care cita, la rândul lui, Sputnik România. De fapt, ambele au publicat același text.
6. Verificați dacă nu cumva textul este mai vechi și a fost "scos de la naftalină" pentru a modifica percepția față de un eveniment recent.
7. Dacă informațiile vă provoacă îngrijorare sub un titlu senzaționalist, articolul ar putea ascunde detalii care țin de dezinformarea pe anumite subiecte.
8. Verificați comentariile postate la materialele suspecte. În general, unii comentatori indică imediat că o știre este falsă sau că un subiect conține dezinformări. Cele opt metode au fost formulate după analizarea a sute de bloguri care au ca scop dezinformarea.
