În urmă cu mai puțin de două săptămâni, la 22 iulie, omenirea a celebrat Ziua Mondială a Creierului. O zi specială, introdusă în marele „calendar” comun de puțină vreme, acum patru ani. Specialiștii – mă refer aici la medicii care tratează suferințele creierului – au decis că este momentul declanșării unei ample campanii de conștientizare a decidenților politici din întreaga lume în legătură cu această temă. „Afecțiunile neurologice lipsesc în mare parte din agendele națio-nale și internaționale de sănătate”, a declarat, acum patru ani, când s-a stabilit data Zilei Mondiale a Creierului, dr. Raad Shakir, președintele Federației Mondiale de Neurologie (WFN). Ziua Mondială a Creierului coincide cu ziua în care a fost înființată această federație, în 1957.
Prima celulă a organismului recunoscută ca funcțională este celula nervoasă. După aceea urmează celula cardiacă. Dezvoltarea sistemului nervos începe în a treia săptămână de viață, iar în cea de-a patra începe formarea viitorului trunchi cerebral. Poate sunt lucruri despre evoluția acestui organ deosebit pe care le știți. Poate nu. Dar, așa cum „știm tot” despre inimă sau ficat (mai ales când sunt în suferință), este bine să știm și despre creier mai mult.
Creierul poate trăi 300 de ani
Un alt lucru dovedit științific este faptul că adulții pierd un neuron pe secundă. Dar, chiar și așa, encefalul uman poate trăi… 300 de ani. Avem o serioasă „rezervă” de neuroni. Există o serie de factori care influențează și cresc rata de apoptoză a neuronilor („moartea programată a celulei neurale”). Aceștia includ elementul vascular cerebral, dar și insuficiența substanțelor de suport cerebrale nutriționale (glucide, minerale care își au originea în legume și fructe). Astfel, toxinele endogene și exogene – stresul, fumatul, alcoolul sau drogurile – influențea-ză puternic viața creierului. La fel cum influențează și afectează structurile neurale traumatismele cranio-cerebrale repetate, expunerea la radiații și chiar și telefonia mobilă.
Creierul este mai „deștept” decât computerul
Deși există multe legende despre geniile al căror creier s-a dovedit a fi mai mare decât media, nu s-a putut stabili științific o legătură majoră între mărimea volumului cerebral și funcțiile majore ale acestuia: inteligență, memorie, decizie sau cogniție. Este adevărat, au existat persoane cu un volum cerebral recunoscut mare și cu o inteligență peste medie: Newton, Napoleon Bonaparte, Tesla, Beethoven. Sau Nicolae Iorga, ca să dau un exemplu de la noi.
În altă ordine de idei, revenind la zilele noastre, știm că inteligența umană (creierul) a creat computerele. S-a născut, firesc, întrebarea legată de „concurența” dintre creier și computer. Care „gândește” mai mult și mai bine? Răspunsul a venit, firesc, din Japonia: un test științific a arătat că 83.000 de procesoare pot replica 1% din funcția cerebrală pentru 1 secundă în… 40 de minute. Cu alte cuvinte, creierul este mai inteligent. Nu știu ce va urma, știința se dezvoltă cu o viteză fantastică și este posibil orice în această competiție a viitorului.
Dar, așa cum procesoarele cunosc o evoluție fantastică, e bine de știut că și creierul poate fi antrenat. „Brain-fitness”-ul în-seamnă menținerea în formă a creierului: trezirea cât mai devreme dimineața, 3 mese pe zi (ultima până la ora 19.00), un consum de 2 litri de apă pe zi, 7-8 ore de somn noaptea, sport și mișcare. Bucuria de a trăi, căutarea frumuseții, arta, cățelul sau pisica sunt tot atâtea căi de a menține creierul sănătos. Poate nu este lipsit de importanță să știți că randamentul maxim al creierului este între orele zece și douăsprezece în prima parte a zilei.
Oare gândim atât cât poate creierul nostru?
Pe de altă parte, creierul este partea „hard” a gândirii. Îi cunoaștem, în bună măsură, anatomia și fiziologia. Știm unde sunt centrii vorbirii, ai văzului sau ai auzului. Dar, când ne uităm de jur-împrejurul nostru și vedem și simțim dezlănțuirile de lăcomie, agresivitate, ură, intoleranță, stupiditate se cuvine să ne întrebăm: gândim? Folosim creierul la deplina sa capacitate? Stephen Hawking, savantul imobilizat într-un cărucior, a spus de curând că am ajuns să folosim creierul la maximum de capacitate. Sută la sută. Poate, în ceea ce îl privește pe acest eminent savant, care își coordonează viața doar folosindu-se de creier, este adevărat. Noi, ceilalți, mai avem un drum lung de parcurs. Este drept, l-am putea scurta dacă am stărui în învățătură, cea mai bună cale de a ne ajuta propriul creier și de a ne crea o viață sănătoasă din toate punctele de vedere. Trebuie doar să vrem!