12.4 C
București
duminică, 5 mai 2024
AcasăSpecialA devenit Curtea Constituţională prima putere în stat?

A devenit Curtea Constituţională prima putere în stat?

Curtea Constituţională răstoarnă uşor norme emise de Guvern şi Parlament. Unii specialişti cred că astfel este falsificat chiar jocul democratic, alţii susţin că problema nu se află nicidecum în „curtea” Curţii.

Curtea Constituţională (CCR) a ajuns în ultimul timp să arbitreze aproape toate litigiile politicolegislative. Reprezentanţii instituţiilor statului sunt obligaţi să respecte deciziile, întrucât nu există şi căi de atac. Totuşi, multe dintre hotărârile Curţii au un impact major în economie şi societate. Recenta majorare a TVA e o măsură la care Guvernul a recurs  după ce micşorarea cu 15% a pensiilor a fost declarată neconstituţională. Legile de funcţionare ale CNSAS şi ANI au fost reîntoarse în Parlament şi amputate tot ca urmare a unei hotărâri similare. Iar acestea sunt doar câteva dintre cele mai recente şi răsunătoare efecte ale arbitrajului CCR. Totuşi, cât de departe poate ajunge şi cât de just e acest tip de implicare a Curţii Constituţionale? România Liberă a adresat această întrebare mai multor experţi în drept şi economie.

Judecătorii Curţii Constituţionale au procedat corect atunci când au decis să nu permită Guvernului să taie pensiile cu 15 procente pe motiv că „implică persoane care au cotizat şi care aşteaptă să-şi primească înapoi contribuţiile”, ne-a declarat Gheorghe Piperea, avocat şi profesor de drept la Universitatea Bucureşti. La rândul ei, Laura Ştefan, expert anticorupţie al Societăţii Academice Române, arată că, prin ultimele hotărâri luate, Curtea Constituţională s-a dovedit „foarte eficientă” pentru că a ajuns să decidă „politica generală a României mai mult decât Guvernul, Parlamentul sau preşedintele”. Piperea argumentează însă că problema deciziei magistraţilor este că au luat o hotărâre discriminatorie, „ei fiind mai presus de lege”. Ion Predescu, pensionar şi judecător la Curtea Constituţională, a declarat imediat după verdictul de vineri că pensiile magistraţilor nu ar trebui recalculate pentru că ei sunt constituţionali.

„Nu e o explicaţie, e o ruşine”, etichetează, la rândul său, Gheorghe Piperea justificarea lui Predescu şi aminteşte că nu este prima situaţie de acest fel în care judecătorii Curţii Constituţionale au decis să se plaseze mai presus de o lege restrictivă pentru bugetarii de rând. La sfârşitul anului trecut, în Legea privind reorganizarea administraţiei publice, pe care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea, judecătorii Curţii au strecurat o excepţie prin care, alături de  parlamentari, preşedinte, membrii CSM, consilierii Curţii de Conturi şi Avocatul Poporului puteau cumula în continuare pensia şi salariul de la stat. În opinia lui Piperea, „Curtea Constituţională a fost mult prea activă în ultima vreme şi a falsificat de multe ori jocul democratic în România”, de aceea o soluţie ar fi „desfiinţarea instituţiei”. În plus, Laura Ştefan ne-a explicat că şi în alte state „Curtea Constituţională este puternică, însă nu abuzează de această poziţie”, iar în România acest lucru este posibil deoarece are o componenţă „mai diversă şi nu mai este controlată de putere”.

„Nu Curtea deranjează”

Sub aspect economic, Aurelian Dochia, directorul Centrului pentru Politici Economice, ne-a explicat că neîncrederea străinilor în piaţa românească nu este o consecinţă directă a verdictului dat de Curtea Constituţională, ci mai degrabă este rezultatul dificultăţilor întâmpinate de Guvern în aplicarea măsurilor de austeritate. Analistul economic mai avertizează că există riscul ca agenţiile să scadă ratingul României „dacă acordul cu Fondul Monetar Internaţional nu va fi implementat”. 

Ce legi au mai căzut

Legile austerităţii Guvernului Boc nu sunt singurele legi adoptate prin angajarea răspunderii pentru ca ulterior să fie modificate prin filtrul Curţii Constituţionale. O soartă asemănătoare a avut şi Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, pentru care şi-a angajat răspunderea în Parlament Guvernul Tăriceanu. În urma celor trei sesizări primite atunci de la parlamentarii PSD, PRM şi, respectiv, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, CCR a decis că mai multe articole referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii nu corespund Legii fundamentale. Este, de pildă, cazul articolelor prin care membrilor CSM li se interzicea să deţină funcţii de conducere în instanţele judecătoreşti sau în parchete (pentru o mai mare eficienţă a CSM şi evitarea conflictului de interese) şi, respectiv, să cumuleze pensia de serviciu cu veniturile din activitatea de judecător ori procuror. Ulterior, prin alte două decizii din 2008, Curtea Constituţională a găsit şi alte articole din Legea 247/2005 ca fiind neconforme Constituţiei. A.N.

Cele mai citite

Pastorala de Paște a patriarhului Daniel

În lucrarea Domnului Nostru Iisus Hristos, vindecarea de o boală trecătoare nu este totul şi nu este ultimul scop al venirii Lui în lume,...

Istoria și simbolul crucii

Istoria crucii a marcat epoca dinainte de Hristos, ca simbol al celei mai crunte pedepse. Nu știm dacă pedeapsa prin răstignire este la fel de veche...

Rusia – Ucraina, ziua 780: Moscova susține că armata Kievului a atacat Crimeea cu rachete cu rază lungă de acțiune

Sistemele de apărare antiaeriană ruse au distrus patru rachete ATACMS cu rază lungă de acţiune, furnizate de SUA Kievului şi care au fost lansate...
Ultima oră
Pe aceeași temă