Fie ca este vorba de un control de rutina, fie ca se efectueaza in regim de urgenta la camera de garda, electrocardiograma este o masura de diagnostic folosita frecvent de medici. Insa acuratetea informatiilor oferite de EKG este pusa la indoiala, conform unui nou studiu prezentat in aceste zile in cadrul conferinte anuale a Asociatiei Americane de Cardiologie, desfasurata in perioada 14-18 noiembrie, in orasul Orlando, din centrul Floridei.
Potrivit cercetatorilor de la Henry Ford Hospital, rezultatele obtinute prin EKG pot induce adesea in eroare medicii in ce priveste diagnosticarea unor boli de inima, precum hipertrofia ventriculara stanga (HVS). Pentru a demonstra aceasta ipoteza, ei au selectat 500 de pacienti pe care i-au supus unor teste cardiovasculare de specialitate. Astfel, in proportie de 77-82%, participantii la studiu au prezentat rezultate fals pozitive in momentul efectuarii electrocardiogramei. Totodata, specialistii au confruntat rezultatele de la EKG cu cele obtinute prin folosirea tomografiei coronariene (electrocardiograma masoara cu ajutorul unor electrozi impulsurile electrice ale inimii, in vreme ce tomografia poate oferi imagini detaliate ale activitatii inimii).
Dr Mohamad Sinno, seful echipei de cercetatori, a explicat ca epoca EKG-ului incepe sa apuna si este nevoie de un set mai complex de analize pentru diagnosticarea anumitor anomalii ale inimii sau a unor boli cardiovasculare, in special tomografia cardiaca sau echocardiograma. El a mai spus ca, in ce priveste HVS, daca aceasta boala este netratata, poate determina aparitia unor complicatii letale, cum ar fi infarctul miocardic.
De altfel, hipertrofia ventriculara stanga s-a dovedit a fi un predictor independent al mortalitatii si morbiditatii cardiovasculare, in special la indivizii cu hipertensiune arteriala (HTA), la care creste dramatic riscul de accident vascular cerebral (AVC), boala cardiaca ischemica si insuficienta cardiaca. Desi nu poate prevedea aparitia unui infarct, electrocardiograma poate sa arate: dovezi ale maririi de volum a inimii, semne ale unui flux sanguin insuficient la nivelul inimii, semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte), probleme ale ritmului cardiac (aritmii), modificari ale activitatii electrice, determinate de un dezechilibru electrolitic, semne de inflamatie a sacului ce inconjoara inima (pericardite).
