Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Nu vă temeți de psihiatru

Depresia reprezintă, la nivel global, una dintre cele mai frecvente cauze care afectează starea de sănătate, cu impact asupra funcţionalităţii pacientului, scăderea pro­duc­tivităţii şi a capacităţii de lucru, izolare şi, în cazuri severe, pierderea dorinţei de a trăi.

Share

Maria Capelos 0 comentarii

Actualizat: 31.05.2016 - 22:26

Depresia reprezintă, la nivel global, una dintre cele mai frecvente cauze care afectează starea de sănătate, cu impact asupra funcţionalităţii pacientului, scăderea pro­duc­tivităţii şi a capacităţii de lucru, izolare şi, în cazuri severe, pierderea dorinţei de a trăi.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, în lume există acum peste 450 milioane de persoane afectate de această dereglare psihică, iar numărul este în creștere. Tot OMS declară că până în 2030 adevărata plagă la nivel mondial o va reprezenta depresia.

În prezent, această epidemie silențioasă, cum o numesc experții OMS depresia majoră, este a patra boală ca răspândire pe glob, reprezentând una dintre problemele grave de sănătate ale omului modern. Având în vedere că prevalența depresiei la femei este mai mare decât la bărbați, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie și Liga Română pentru Sănătate Mintală, cu sprijinul AstraZeneca, au lansat programul “Nu ești singură. Nu ești singura”, care dorește să atragă atenția nu numai asupra impactului pe care această suferință îl are asupra calității vieții, dar și să semnaleze că ea poate fi tratată. Obiectivul programului este informarea publicului larg despre depresie, pentru ca pacienţii să recunoască din timp manifestările acestei boli şi să se adreseze medicului psihiatru.

Am discutat cu doctorul psihiatru Florin Ene pentru a afla nu numai cum recunoaștem depresia, anxietatea și atacurile de panică, când trebuie să apelăm la medic, dacă ne lovim de o anumită mentalitate în a merge la psihiatru, și mai ales dacă stă în puterea noastră să depășim aceste afecțiuni. În opinia psihiatrului Florin Ene, am depășit rezerva care se manifesta acum vreo zece ani în România de a merge la psihiatru, ceea ce reprezintă un prim aspect pozitiv în abordarea acestor afecțiuni.

Ce este depresia

Cum ne dăm seama că ceva nu este în regulă și că s-ar putea ca ceea ce simțim să reprezinte nu doar stări trecătoare, ci de fapt primele semne ale depresiei?

„Depresia reprezintă o scădere, un fel de pierdere, de reducere față de ceva care a funcționat la anumiți parametri până la un moment dat. Cel mai simplu este să luăm ca reper situația funcționării noastre de drept și de fel și să observăm că ceva s-a întâmplat. Și dacă în funcționarea noastră pe o perioadă de timp - depresia are și criterii de timp în afară de cele de intensitate - lucrurile s-au schimbat, nu mai sunt ca înainte, deja avem un indicator că ceva s-a întâmplat. Evident că funcționalitatea vieii noastre poate scădea din diverse cauze, de exemplu, ne rupem un picior, ne doare spatele etc. Mergând spre depresie, ne ducem deja spre a ne defini prin termenii emoționali ai activității noastre de fond. Depresia o putem defini la modul general prin termeni de genul: ne simțim deprimați, altfel ca înainte, adică în niciun caz la un nivel optim, în termeni populari, nu mai avem sentimentul de fericire. Dacă ne referim la nivel de emoții, putem spune că ele sunt ca frecvență și intensitate dominant negative, iar cele pozitive își pierd locul în viața noastră. Reactivitatea noastră față de emoții pozitive nu se mai manifestă. În momentul în care suntem puși în fața unei situații care înainte ne impresiona și ne bucura, iar acum nu, suntem la inferiorul depresiei ca semn de intensitate. Apoi, un alt semn este atunci când analizăm lucrurile din jurul nostru și nu mai avem capacitatea de a ne bucura, o stare cunoscută sub denumirea de anhedonie. Ne pierdem capacitatea de a avea interes față de activitățile care în mod obișnuit ne interesau, ne pierdem din energia generală pe care o aveam, toate acestea sunt alte „simptome“ care trebuie să ne atragă atenția.

„Putem avea și simptome care nu ne trimit neapărat la depresie, precum dureri de cap, de coloană, mâncăm mai puțin, lucruri care nu sunt neapărat specifice, dar care pot fi întâlnite și care, la un moment dat, să devină indicatori de fundal de depresie“, a explicat doctorul Florin Ene.

Desigur, domnul doctor a prezentat depresia în termeni foarte generali, fără să vorbească despre clastere, diagnostice. Nuanțând lucrurile, se poate merge spre diverse categorii de depresie. Unele pot fi ușoare, poate chiar neetichetate ca episoade de depresie. Depresia e un mozaic de cauze ce poate ține de stilul de viață, poate avea cauze genetice, de istorie personală, de funcționare prezentă, de modificare neurochimică cerebrală, de evenimente din viața cotidiană, de presiunea prea mare de la serviciu.

Stă în puterea noastră să preîntâmpinăm depresia?

Toate aceste schimbări din viața noastră, indiferent de ce tip de depresie prefigurează ele, trebuie să ne conducă la medic. Într-o primă fază poate fi medicul de familie, care, analizând istoricul nostru medical, dar și stilul de viață, dacă stabilește că suferința este intensă, ne îndrumă către medicul psihiatru. Dacă medicul de familie, spune psihiatrul Florin Ene, ne recomandă anumite investigații, schimbarea unor factori din viața noastră cotidiană, relaxare, deja ne conferă o altă energie. El consideră că trebuie să fim atenți, ca gestiune individuală, la ceea ce nu ne face bine, deoarece prin multitudinea și însumarea acestor lucruri, ele ne pot conduce la o scădere a dispoziției noastre emoționale, inclusiv la depresie de diverse intensități. Dacă vorbim doar despre episoade de depresie, stă în puterea noastră să le depășim. O putem face prin optimizarea stilului nostru de trai, aducând mai multă bucurie și relaxare în viața noastră, dând la o parte lucrurile negative.

„Nu trebuie să uităm de lucrurile bune și frumoase, să avem grija să le păstrăm. În fiecare din noi, în cultura noastră, în valorile noastre există lucruri bune și frumoase și cred că pentru asta trebuie să luptăm, altfel tendința este să le lăsăm deoparte și să ne facem numai griji legate de lucrurile care nu ne ies. Acestea sunt cele care ne captează de obicei atenția și pe care le punem mereu în față“, spune Florin Ene, menționând în același timp că el are o optiune personală de a evita lucrurile care nu-i fac bine. El personal, desigur acolo unde diagnosticul permite, promovează în primul rând un stil de viață sănătos.

Anxietate și atacuri de panică

Anxietatea și panica au în comun starea de frică. Anxietatea este definită prin termeni mai generali, în care frica pare a nu fi legată de o stare anume, ci mai degrabă, spune psihiatrul Florin Ene, generată de faptul că ne așteptăm ca lucrurile să se întâmple într-o manieră care nu ne place, o anume stare emoțională, poate concretizată cognitiv în sensul că lucrurile nu vor fi așa cum ne așteptăm, Pe când atacul de panică înseamnă frică intensă, legată de o situație concretă în care ne aflăm în acel moment. Atacul de panică este o frică foarte intensă, delimitată ca perioadă de timp, pe când anxietatea este definită în termeni de frică neasociată cu o perioadă de timp anume. Datorită simptomului de sufocare pe care îl simțim, suntem uneori tentați să ne gândim că atacul de panică are drept cauză afecțiuni ale tiroidei. Probabilitatea ca atacurile de panică să aibă loc din cauza tiroidei este mică, dar nu imposibilă.

Simptomele atacului de panică sunt multe și diverse: senzația de sufocare, bătăi neregulate ale inimii, stări de greață, tremurat, diaree, transpirații, dificultăți de urinare.

Frica se manifestă prin intermediul sistemului nostru nervos autonom, care are diverse forme de exprimare. 

Trebuie să fim în echilibru cu noi înșine

Psihiatrul Florin Ene consideră că în cazul în care avem astfel de simptome este bine să mergem la medic pentru a se face o evaluare și, în funcție de rezultatul evaluării, să se stabilească intervențiile. Se pot face intervenții multiple, de la o terapie ușoară până la psihoterapie, care să vizeze mai multe aspecte, sau terapie direct pe mediatori, intervenție farmacologică. La nivelul anxietății, ea trebuie luată ca un semnal în care dacă la început este adaptativă și ne mobilizează în a duce la bun sfârșit un proiect, de exemplu, este bună. Dar când anxietatea e mult prea intensă și ne epuizează este dezadaptativă. Nu ne mai ajută și trebuie luată ca un semnal de alarmă, organismul, prin partea lui psihosomatică, reacționând ca un mecanism care se gripează.

„Când vine un pacient la mine discut mult cu el pentru a afla cum trăiește, ce muncește, pentru că, înainte de a-i da medicamente, el trebuie să-și ajusteze stilul de viață, așteptările. Întâi și întâi trebuie să ajungem să fim în echilibru cu noi înșine, asta este ținta. Dar, dacă este nevoie într-adevăr de mijloace farmacologice, le luăm, dar le luăm ca rezervă. Celui care vine la mine și-mi spune că vrea să-și mențină stilul de viață, cu trei servicii și cu 12-14 ore de muncă zilnic, îi spun că trebuie să restructureze ceva aici. Dacă poate, bineînțeles. Nu dau medicamente cuiva doar ca să funcționeze la turație maximă, pentru că turația maximă poate să ducă la arderea motorului. Trebuie să ne ascultăm organismul, să fim atenți și să auzim ceea ce el ne comunică. Părerea mea este că trebuie promovată ideea ca fiecare om să se aplece mai mult asupra lui însuși, să se asculte și să se înțeleagă, să urmărească semnalele pe care organismul nostru ni le dă. Desigur, dacă nu poți, ai încercat și ai făcut lucrurile care trebuie - faci pauze, te relaxezi, îți schimbi stilul de viață - și totuși nu reușești, nu este bine să rămâi în această postură deoarece de la frica simplă se multiplică diverse fobii și atunci nu este în regulă”, spune doctorul Florin Ene.   

Opt indicii că ai putea suferi de depresie

Oficiul Național de Statistică al Marii Britanii arată că între 8 și 12% din oameni trec printr-o perioadă de depresie în timpul unui an. Dar mulți dintre aceștia nu sunt diagnosticați.

Iată câteva indicii că ai putea suferi de depresie:

1. Persistența dispoziției proaste

Acesta este cel mai evident indiciu al depresiei. ”De multe ori, oamenii care suferă de depresie au o stimă de sine scăzută”, explică psihologul Angel Adams. Proasta dispoziție poate fi mai pronunțată în timpul dimineții.

2. Lipsa de interes și de entuziasm

Acest indiciu este numit de specialiști „Anhedonia”. În această etapă a bolii, persoana afectată face eforturi ca să înceapă orice activitate. Lucrurile care îi făceau odată plăcere nu mai prezintă importanță pentru aceasta.

3. Lipsa apetitului

Deși există cazuri în care bol­navii se refugiază în mâncare, de cele mai multe ori ei își pierd apetitul.

4. Lipsa libidoului

Anhedonia poate avea efect și asupra vieții sexuale. ”Dacă totul este lipsit de sens, probabil și relațiile sunt la fel”, explică profesorul Salkovskis.  Ar putea fi și o cauză biologică, întrucât depresia este legată de schimbările hormonale.

5. Insomnia

Mulți oameni care suferă de depresie au probleme cu orele de somn. Unii dorm prea mult, pentru că se simt mereu obosiți, alții suferă de insomnie.

6. Durerile

Depresia poate cauza obsesia pentru durere. Bolnavii simt dureri care nu trec chiar dacă iau medicamente.

7. Memoria slabă

Oamenii depresivi nu își pot aminti lucrurile în detaliu. „Imagi­nează-ți că ai fost concediat și că un prieten îți spune că ar trebui să îți găsești un alt loc de muncă. O persoană aflată în depresie nu mai poate găsi soluții la problemele sale”, explică psihologul.

8. Nehotărârea

Persoanele care suferă de depresie își doresc certitudini înainte de a lua anumite decizii. Acestea nu au încredere în propria intuiție.

 

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...
loading...