Presaţi de apropierea alegerilor, parlamentarii s-au mobilizat ceva mai bine în sesiunea trecută, atât în ceea ce priveşte prezenţa la lucrări, cât şi depunerea de iniţiative legislative. Totuşi, nu puţini sunt aleşii care au continuat să lipsească, deşi Statutul senatorilor şi deputaţilor, precum şi regulamentele celor două Camere stabilesc ca fiind obligatorie prezenţa în plen şi la comisii.
La Senat, în sesiunea septembrie-decembrie 2011 au fost 218 voturi finale, iar 11 senatori au participat la mai puţin de jumătate dintre acestea. Recordul absolut aparţine liderului PNL, Crin Antonescu: 0% prezenţă.
Pe locurile următoare în clasamentul absenţilor figurează, la oarece distanţă însă, social-democratul Nicolae Moga (23% prezenţă) şi independentul Mircea Geoană (27% prezenţă).
O prezenţă de 100% au avut şase senatori: Dorel Constantin Borza (PDL), Gheorghe David (PDL), Mario Ovidiu Oprea (PNL), Tiberiu Bokor (UDMR), Sorin Fodoreanu (PDL) şi Tiberiu Gunther (UDMR).
La Camera Deputaţilor, din cele 351 de voturi finale ale sesiunii trecute, Viorel Hrebenciuc a participat doar la nouă voturi (adică, circa 3%). După acesta vin, în topul absenţelor, alţi doi social-democraţi: Florian Popa (12%) şi Marin Bobeş (18%).
Aceasta în condiţiile în care aleşii au beneficiat, oricum, de mai multe zile libere în sesiunea trecută, inclusiv pentru deschiderea anului şcolar (12 septembrie), Adunarea Parlamentară a NATO, desfăşurată la Palatul Parlamentului (5-10 octombrie) şi Ziua morţilor (1 noiembrie).
Trebuie subliniat că monitorizarea Institutului pentru Politici Publice a acoperit perioada de dinaintea declanşării grevei parlamentare de către USL. De asemenea, din clasamente au fost excluşi parlamentarii care sunt şi miniştri.
Unde mai migrează aleşii
Şapte parlamentari şi-au schimbat partidul în ultima sesiune (patru deputaţi şi trei senatori). Unii dintre aceştia, precum deputatul Tudor Ciuhodaru şi senatorul Ion Vasile, au ajuns, astfel, la al patrulea, respectiv al treilea grup parlamentar în trei ani de mandat.
Mai exact, Ciuhodaru a fost ales ca membru al PSD, partid din care a demisionat în ianuarie 2010. A activat în grupul independenţilor până în februarie 2011, după care s-a alăturat grupului PNL-PC. A fost exclus opt luni mai târziu şi, la scurt timp, s-a alăturat UNPR şi, implicit, grupului progresist.
Pe parcursul anului 2011, nu mai puţin de 18 senatori şi deputaţi şi-au schimbat partidul şi grupul cel puţin o dată. În total, de la începutul legislaturii şi până în prezent, 55 de aleşi au părăsit formaţiunea sub sigla căreia au fost aleşi.
Mai multe ordonanţe şi ratificări de tratate
În sesiunea trecută, Parlamentul a adoptat 137 de legi. Dintre acestea, 51 au fost legi de aprobare a unor ordonanţe, iar 21 au fost legi de ratificare a unor tratate internaţionale.
În ceea ce priveşte proiectele iniţiate, mai puţin de 60% au venit de la parlamentari, deşi se poate vorbi, comparativ cu sesiunile anterioare, de o implicare mai mare a senatorilor şi deputaţilor, prin noi iniţiative sau propuneri de modificare a legislaţiei în vigoare.
Şi în sesiunea septembrie-decembrie 2011 s-a menţinut însă practica depunerii a cât mai multor semnături pe un proiect, pentru a ridica artificial numărul propunerilor formulate de fiecare senator şi deputat.
În sesiunea trecută, nouă deputaţi şi şapte senatori nu au depus nici o iniţiativă legislativă. Printre aceştia îi regăsim pe liderul UNPR Marian Sârbu şi pe liderul grupului minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian. De la începutul actualei legislaturi, ei şi-au pus semnătura pe şase, respectiv, opt iniţiative, dar doar câte una a şi trecut de testul colegilor parlamentari, devenind lege.
În privinţa domeniilor în care aleşii au încercat să legifereze, IPP arată că doar 1,4% din proiectele depuse la Camera Deputaţilor şi 2,7% din cele depuse la Senat au vizat economia şi comerţul, de unde concluzia că „parlamentarii lasă în grija Guvernului soluţionarea actualei crize care afectează încă profund şi România”.
O analiză pe partide şi domenii arată că PDL este preocupat în special de reglementarea serviciilor sociale, PSD – de pensii şi protecţia persoanelor cu handicap, iar UDMR – de indemnizaţia persoanelor cu handicap, majorări de alocaţii, crearea de centre tip respiro şi reglementarea complementară a legislaţiei privind persoanele cu autism.
