„Lupta pentru putere în Romania” îşi intitulează ziariştii cotidianului german Der Spiegel un articol referitor la procesul anti-corupţie de la noi din ţară şi acţiunile DNA care au vizat şi vizează în continuare politicienii şi baronii acuzaţi de astfel de acte, inclusiv premierul Ponta.
În Romania se petrece ceva remarcabil – agenţiile anti-corupţie sunt mai active ca niciodată şi politicienii arestaţi tot mai numeroşi. În ultimele luni, în faţa sediilor judiciare din Bucureşti este în permanenţă o mulţime de ziarişti. Biroul Procurorului general, Curtea Supremă şi Agenţia naţională Anticorupţie, DNA, au fost sub asediul zecilor de care TV, hoardelor de ziarişti şi personal tehnic care blocau intrările şi ieşirile. Era necesară transmisia în direct a celui mai recent episod al „spectacolului anti-corupţie” pentru a prezenta ultimii politicieni sau oligarhi corupţi conduşi cu cătuşe pentru interogatorii.
De la un timp în România se derulează un fenomen remarcabil – ţara ale cărei elite erau altădată de neatins, a devenit unul din pionierii luptei contra corupţiei din Europa de Sud şi Centrală. Timp de luni de zile, s-au perindat politicieni de rang înalt, funcţionari şi oameni de afaceri cu cătuşe la mâini şi numeroşi alţi „intangibili” au ajuns la închisoare sau arestaţi la domiciliu, fie că aparţin Partidului Social-Democrat, la putere, fie partidelor de opoziţie, ca Partidul Naţional Liberal. Faptul că arestările sunt transmise parţial în direct este considerat de numeroşi politicieni drept „un atac contra demnităţii umane”. Politologul român, Alina Mungiu-Pippidi, care predă la Hertie School of Governance din Berlin şi consilier UE pentru probleme de corupţie, consideră că „spectacolul este necesar”. „Mesajul trebuie să fie că a luat sfârşit era privilegiilor pentru unii care se considerau deasupra legii”.
Anul trecut au fost numeroase arestări şi un număr record de 1.051 de condamnări pentru afaceri de corupţie. În acest timp, un fost premier, numeroşi foşti miniştri, deputaţi, înalţi funcţionari din Justiţie şi baroni (oligarhi) au trebuit să meargă la închisoare şi o mare parte a activelor lor au fost confiscate.
Săptămâna trecută, instituţia naţională anti-corupţie, ADN, condusă de „procurorul de fier” Laura Codruţa Kovesi, l-a invitat pe nimeni altul decât pe premierul Victor Ponta. ADN îi aduce acuzaţii de spălare de bani, evaziune fiscală şi falsuri în acte, facturi fictive pentru servicii neprestate, emise în calitate de partener al avocatului şi prietenului său Dan Şova, pe care mai târziu l-a numit ministru. Afacerea se referă la contracte de consultanţă juridică pentru două conglomerate energetice care aparţin statului.
Elita politică din România a refuzat ca Ponta să demisioneze şi să-i ridice imunitatea parlamentară, necesară pentru demararea unei anchete penale contra sa. Mai mult, majoritatea sa parlamentară – a PSD – pregăteşte acum „revolta corupţilor”, cu modificări legislative care ar putea deja fi decise în această săptămână şi ca urmare lupta contra corupţiei va fi dificilă.
Corupţii prevăd modificarea Codului Penal în 22 de cazuri, între altele fiind – abolirea delictului conflictului de interese,limitarea severă a posibilităţii detenţiei şi ridicarea de obstacole juridice la condamnările în afacerile de corupţie, posibilitatea de „abuz de putere” pentru acuzarea procurorilor şi de daune în cazurile de achitare.
„Un război fără limite contra magistraturii”, potrivit publicistei Ioana Ene Dogioiu în timp ce filosoful Andrei Cornea vorbeşte despre o „revoltă a escrocilor şi hoţilor”.
Controlul României în cazul crizei guvernamentale din vara anului 2012, când premierul Ponta a făcut schimbări legislative într-un ritm rapid pentru accelerarea plecării adversarului său politic, atunci preşedintele Traian Băsescu, a eşuat în final. În noiembrie a fost ales un alt preşedinte în persoana lui Klaus Iohannis, devenit un obstacol major pentru Ponta: Iohannis a declarat lupta contra corupţiei o prioritate. Susţinerea sa politică necondiţionată pentru apărarea luptei ant-corupţie pare că a inspirat munca justiţiei, aşa cum au demonstrat-o ultimele luni. După acuzaţiile aduse de DNA, preşedintele a cerut demisia premierului Ponta dar Parlamentul a împiedicat ridicarea imunităţii şi Ponta, total încrezător în legislativ, s-a declarat victima unei încercări de lovitură de stat.
România are nevoie de o nouă clasă politică.
