Ministrul Educației, Mircea Dumitru, consideră că nu are sens să se interzică publicarea lucrării de doctorat a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, întrucât editurile pot publica orice lucrare doresc, indiferent de decizia Ministerului Educației, informează Mediafax.
Precizările vin după ce comisia de specialitate care a analizat sesizarea de plagiat referitoare la teza de doctorat şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, a înaintat Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) trei propuneri. Una dintre acestea prevedea ca teza să nu fie publicată.
Citește analiza raportului aici: ANALIZĂ. Neregulile academice din lucrarea de doctorat a șefei DNA, prezentate pagină cu pagină. Cum arată raportul pe baza căruia Laura Codruța Kovesi a primit verdict de neplagiat | FOTO
Raportul privind cazul de plagiat a Laurei Codruța Kovesi pe baza căruia șefa DNA a primit verdict de neplagiat a fost făcut public. Româna liberă prezintă cele mai importante nereguli semnalate de către cei trei experți externi: profesorii Claudia Ghica-Lemarchand și Vlad Constantinesco și conferențiar Radu Chiriţă, dar și raportul integral.
„Ce sens ar avea să dispun interzicerea publicării tezei de doctorat a doamnei Laura Codruţa Kovesi? Eu pot dispune, dar o editură comercială, dacă ar dori să publice teza, poate să o facă, deoarece editurile nu se subordonează ministrului Educaţiei. Aşadar, interdicţia impusă de comisie este, mai degrabă, o recomandare pentru edituri”, a declarat Mircea Dumitru.
Șeful Comisiei Juridice, Mircea Bob, a prezentat, joi, verdictul CNATDCU, privind lucrarea de doctorat a șefei DNA.
„Comisia de Știinte Juridice a fost de acord cu verdictul Comisiei de experți.Teza prezintă 20 de pagini posibile de plagiat, sunt fraze care nu sunt originale, dar nu sunt elemente care afectează teza în sine. Propunerea de a aplica sancțiunea de retragere a titlului de doctor ar fi excesivă, așa că propunem menținerea titlului de doctor. În teză nu este vorba de pagini copiate, s-au preluat lucruri de mică importanță sau definiții. Au fost preluate idei generale, 4 la sută din teză. Teza prezintă unele pasaje preluate neautorizat, sunt pagini care ar putea cădea sub acuzația de plagiat reprezintă 20 de pagini din teză, adică patru la sută. Se constată o culpă în construcția demonstrației tezei de doctorat, însă trebuie luate în cauză circumstanțe specifice și trebuie spus că proporția afectează o mică parte a tezei, fiind vorba de fraze care nu conțin idei originale. Este vorba de preluarea unor fraze constituite din generalități sau prezentări destinate vulgarizării ideilor juridice, fără aport conceptual specific”, a explicat Mircea Adrian Bob.
O teză de doctorat este formată din două părți. Prima parte este dedicată prezentării stadiului la care s-a ajuns în domeniul de cercetare a tezei de doctorat, iar în această primă parte nu pot exista elemente de originalitate, dar desigur trebuie citate surse; partea a doua trebuie să copnțină elemente de originalitate care reprezintă contribuția științifică a autorului. În cazul în care în a doua parte se constată și 1 la sută plagiat, atunci nici un verdict nu poate fi altul decât plagiat în ansamblul lucrării. În cazul lucrării Laurei Codruța Kovesi, pasajele preluate s-au regăsit în prima parte a lucrării și nu în cea de-a doua, unde trebuie să fie aportul științific al lucrării.
Verdictul s-a votat cu majoritate absolută. La Consilliu au fost prezenți 23 de membri, iar 11 au participat la ședință prin Skype. Comisia de experți care a analizat lucrarea a fost constituită în 30 octombrie.
În 30 septembrie, şefa DNA preciza că teza sa de doctorat conţine 444 de pagini şi 442 de note de subsol şi că lucrarea a implicat studiul a 286 de surse bibliografice, dintre care 103 tratate, cursuri şi monografii, 71 de articole publicate în articole de specialitate, 27 de surse de legislaţie naţională, 20 de surse de legislaţie internaţională şi 65 de surse online (site-uri).
„Eu am venit pregătită cu probele pe care eu le-am depus în 2012 la acea comisie (n.r. argumentele prezentate comisiei în 2012). S-a făcut o sesizare în care s-a spus despre 40 de paragrafe dintr-o lucrare de 440 de pagini. Eu vă spun că am respectat în totalitate normele academice. Teza mea este corectă. Aveţi aici toate probele”, a spus Kovesi, precizând că prima proba este chiar certificatul de căsătorie, pentru că s-a precizat că Kovesi Codruţa a plagiat-o pe Lascu Codruţa.
Deputatul Sebastian Ghiţă a depus la Parchetul General un autodenunţ şi a susţinut că, în 2012, a participat la falsificarea unui raport care să arate că teza de doctorat a Laurei Kovesi nu este un plagiat. „Eu şi alţi demnitari am participat la falsificarea raportului. Am date şi informaţii pe care vreau să le aduc la cunoştinţă procurorilor de la Parchetul General. Am făcut acest lucru atunci pentru a o proteja pe Laura Codruţa Kovesi pentru că, în acel moment, cu toţii credeam că face bine României”, a spus Sebastian Ghiţă.
Deputatul a mai susţinut că actualul procuror şef al DNA a ştiut, la vremea respectivă, de falsificarea raportului privind teza să de doctorat. Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a început urmărirea penală in rem pentru instigare la fals intelectual, în cazul autodenunţului lui Sebastian Ghiţă privind teza de doctorat a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
