Forumul Judecătorilor respinge propunerile de modificare aduse Legilor Justiției de guvernarea PSD, prin vocea ministrului Tudorel Toader, argumentând că "sunt un experiment judiciar cu consecinţe grave" ce readuce justiţia sub control politic şi nesocoteşte numeroase rapoarte ale Comisiei Europene în cadrul MCV", citează Hotnews.ro.
"Forumul Judecătorilor din România respinge ferm propunerile Ministrului Justiţiei schiţate, neprocedural, într-un document Powerpoint în conferinţă de presă din 23 august 2017, deoarece sunt făcute fără studii de impact şi fără o prealabilă consultare asupra unor modificări legislative esenţiale, pentru asigurarea transparenţei decizionale în raport cu magistraţi (judecători şi procurori) şi societatea civilă, fapt inacceptabil într-un stat de drept.
Pregătirea neserioasă a acestui veritabil "experiment judiciar", în timpul vacanţei judecătoreşti, în lipsa oricăror studii şi prognoze, necunoscând nici măcar legislaţia în vigoare (bunăoară, se propune numirea a doi vicepreşedinţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în loc de unul singur, deşi legislaţia prevede de ani buni existenţa a doi vicepreşedinţi la instanţa supremă), poate determina consecinţe foarte greu sau chiar imposibil de remediat.
Astfel, în anul 2017, în condiţiile în care România este supusă în continuare, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, unui Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV), tocmai pentru alinierea justiţiei sale celor ale statelor cu tradiţii storice democratice, nu se mai poate acceptă întoarcerea în timp, la metehnele anterioare anului 1989, prin readucerea justiţiei sub control politic şi lărgirea nepermisă a atribuţiilor ministrului justiţiei", se arată în comunicatul FJ.
Adunarea susține că punerea Inspecţiei Judiciare sub controlul Ministerului Justiţiei nesocoteşte numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene în cadrul MCV, afirmarea şi garantarea independenţei inspectorilor judiciari presupunând excluderea oricărei implicări a factorilor politici, inclusiv a unui ministru al justiţiei, membru al unui guvern politic. Dacă există vreun neajuns al organizării actuale, corectarea acestuia apărea fi mult mai facilă decât transferul instituţional propus.
Totodată, excluderea Preşedintelui României din procedura de numire a procurorilor în principalele funcţii de conducere din parchete, care a fost acceptată până în prezent drept o expresie a principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, cu atributul controlului reciproc al puterilor, iar nu că un privilegiu dat şefului statului, nu poate fi justificată în mod obiectiv decât dacă Ministrului Justiţiei -i-ar reveni atribuţia de a emite un simplu aviz consultativ, iar nu de a propune secţiei de procurori a CSM o anumită persoană spre a fi numită în funcţia de conducere.
Crearea unei direcţii specializate în cadrul Parchetului General, având că obiect de activitate cercetarea penală a magistraţilor, aşa cum există în urmă cu peste 20 de ani, reprezintă o măsură nejustificată, ce transmite opiniei publice un sentiment de neîncredere în eficientă reglementării actuale şi, în acelaşi timp, se poate dovedi un instrument de presiune asupra magistraţilor în cazul în care garanţiile de organizare a unei astfel de structuri nu sunt transparente şi efective.
De asemenea, schimbarea condiţiilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii este aptă a produce în timp desfinţarea acestuia şi imposibilitatea recrutării în profesiile de judecător sau procuror a studenţilor eminenţi ai facultăţilor de drept. Pentru egalitate de tratament a reprezentanţilor celorlalte puteri ale statului (executivă şi legislativă), ar trebui că şi în cazul miniştrilor şi al parlamentarilor să existe aceeaşi vârstă minimă de 30 de ani pentru ocuparea funcţiei sau demnităţii publice, după caz, dezideratul afirmat de iniţiatorul modificării find acelaşi-asigurarea experienţei în luarea deciziilor. (…).
Toate aceste modificări vor influenţă carieră şi activitatea profesională a magistraţilor, pentru o perioada îndelungată, şi vor produce dezechilibre în sistemul judiciar, ce au fost condamnate de Comisia Europeană în repetate rânduri, existând şi riscul unui val de nemulţumiri în interiorul corpului profesional."
