Secția pentru procurori a CSM își prezintă poziția față de modalitatea în care decurge procesul legislativ pentru adoptarea propunerilor de modificare a Legilor Justiției și precizează că nevoia de modificare a legilor care interesează buna organizare și funcționare a sistemului judiciar a fost semnalată în mai multe rânduri de către Consiliul Superior al Magistraturii, existând analize și dezbateri ce au implicat colectivele instanțelor și parchetelor, precum și asociațiile profesionale, finalizate cu propuneri concrete de modificare formulate atât în cursul anului 2015 cât și în primăvara anului 2017, fiind firesc ca un număr însemnat de modificări și amendamente pentru modificarea Legilor Justiției să provină din interiorul sistemului judiciar, prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii.
Cu toate acestea, arată sursa citată, atât proiectul de modificare a Legilor Justiției transmis de Ministerul Justiției spre avizare la 23 august 2017, cât și propunerile legislative ulterioare transmise spre avizare de către Camera Deputaților au conținut o serie de propuneri cu potențial ridicat de afectare a luptei împotriva corupției, a independenței procurorilor și a întregului sistem judiciar, vizând aspecte care nu au fost niciodată anterior supuse vreunei dezbateri publice sau analizei Consiliului Superior al Magistraturii.
“Toate aceste propuneri ‘surpriză’ au fost lipsite de orice notă de fundamentare, nu au fost realizate studii de impact și nici nu au fost explicate de către inițiatori cauzele care ar genera nevoia unor astfel de modificări. În egală măsură, nu a existat nicio explicație clară și argumentată cu privire la urgența adoptării unor astfel de măsuri legislative despre care nu s-a făcut vorbire niciodată în spațiul dezbaterilor publice”, se menționează în comunicat.
Secția pentru procurori explică faptul că respectivele aspecte au fost doar o parte din motivele care au determinat Consiliul Superior al Magistraturii să avizeze negativ atât proiectul inițial depus de Ministerul Justiției, cât și propunerile legislative promovate ulterior în procedură parlamentară.
“Argumentele pentru care Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerile legislative inițiate în procedura parlamentară au fost expuse pe larg în hotărârea Plenului Consiliului care a însoțit avizul. Chiar dacă acestea sunt consultative, Secția pentru procurori constată că în cadrul procedurii legislative ce se desfășoară în regim de urgență nu este analizat și luat în considerare niciunul din aceste argumente, deși acestea au evidențiat cauzele pentru care unele propuneri vor fi de natură a afecta lupta împotriva corupției, precum și independența procurorilor și a întregului sistem judiciar”, mai arată sursa citată.
Cu privire la implicarea unor asociații profesionale ale judecătorilor și procurorilor în procesul legislativ, Secția pentru procurori precizează că este necesar a se sublinia că doar Consiliul Superior al Magistraturii este organismul constituțional reprezentativ pentru întreg corpul magistraților, adăugând că poziția instituțională a acestui organism colectiv s-a conturat ca urmare a centralizării și analizării tuturor opiniilor exprimate de adunările generale ale judecătorilor și ale procurorilor de la toate instanțele și parchetele din țară, inclusiv a opiniilor transmise de asociațiile profesionale ale magistraților.
În același timp, arată Secția, asociațiile profesionale ale judecătorilor sau ale procurorilor care participă la procesul legislativ exprimă puncte de vedere ale unor părți minoritare ale judecătorilor sau procurorilor și nu beneficiază de reprezentativitate pentru întreg corpul profesional al magistraților.
