Țara de pe azi pe mâine | OPINIE

de Sabin Gherman , 07 aprilie 2017 - stire actualizata la ora 23:17, 07 aprilie 2017
Țara de pe azi pe mâine | OPINIE

Cred că niciodată nu s-a simțit mai acut în țara asta lipsa unui proiect. Am dus și mineriadele în spate, ne-am opintit și cu bâlbele celor 15.000 de specialiști, ne-a luat Năstase de proaspeți și apoi cei zece ani cu Bă­sescu au trecut pe negândite – dar aveam măcar în minte că drumul va duce undeva. Șontâc-șontâc, cu proprietatea-moft sau des­coperind că iarna nu-i ca vara, dar era ceva în față.

 Cu ăștia de acum guvernând, sentimentul e că mergem înapoi, că „recuperăm“ acum toate zoaiele ținute sub limbă în epoca 2000-2004, a tunci când au tăcut de spaimă că nu ne vor primi în Uniunea Europeană. Și-au înghițit atunci în sec și naționalism, și tentația puterii totale, au mușcat din iarbă doar ca să dea bine la Bruxelles – apoi treburile s-au împuțit, a venit și criza și le-a intrat în cap ideea că Uniunea asta Europeană nu-i mare lucru; ba, dacă o iei pragmatic, să te trimită partidul în Parlamentul European înseamnă, pe de o parte, o sinecură bunicică, pe de alta, ți-ai asumat că renunți la influență, la culisele de pe Dâmbovița, unde se fac jocurile. Un fel de exil pe bani, chiar enervant une­ori. Deci, la ce să ne intere­seze Bruxelles-ul ăsta?, că noi știm mai bine – și dacă nu știm, dă-i naibii, că le au și ei pe-ale lor…

 Suntem, acum, în această zonă gri. Nu se guvernează o țară, ci partide. Nu mai există provocări unitare (fain cuvânt, la modă…), ci hub-uri de putere care se cer gestionate când ies din rând. Aveți impresia că Grindeanu chiar guvernea­ză? Olguța? Ăla de la Agri­cultură? Credeți că iau ei deciziile? Hai să fim serioși, de trei luni se promovează doar puterea unui singur om. S-a ajuns, ca pe vremea lui Ceaușescu, să te întrebi când lasă puterea din mână – și nu unui democrat, ci fie și lui Nicușor; ohoho, Valen­tin era un vis îndepărtat, semăna cu oamenii care mergeau duminică la sta­dion. Văd oameni care n-au votat în viața lor cu PSD și care speră sincer, cu niște onești membri ai acestui partid, să vină Chirică sau altcineva și să-l arunce pe Dragnea peste bord.

 Eu până acum nu am văzut niciodată pensionari îngrijorați de creșterea pensiilor. Și nici muncitori îngrijorați de creșterea salariilor. Sindicate care să ceară reformă, oameni de afaceri care să ceară reformă. Toți se întreabă cât mai e până când se blochează sistemul - că banii vin, le place sau nu guvernanților, din economia reală, nu din declarații politice. Investești, faci profit, plătești taxe și din taxele astea pui un bănuț la pensie sau la sala­riul minim și iar la investiții. Așa, că dai tu o lege că de mâine cresc bani în plop, nu merge. Nu există imprimante pentru bani, astea-s visări de anii ʹ90, de pe când unii se pensionau la 42 de ani – să vă spună Petre Roman dacă nu mă credeți.

De patru luni de zile, România e în locație de gestiune, formula aia ciudată în care vindeai votcă, chibrituri și cizme de cauciuc, dar, pentru că nu era a ta, te durea la bască dacă se scorojeau pereții. Bani să iasă tataie – și, la fel ca mandatarii de pe vremuri, poti să-ți aprinzi Kentanul cu suta de lei. Investiții ioc. Educație ioc. Programe de sănătate, agricultură, cultură etc. etc. ioc. În afară de politică, în țara asta nu se mai face nimic. Și niciodată n-a fost așa. Și da, poți să mai pui la socoteală și mârlănia ăstora de a vorbi despre Centenar când ei duc România înapoi cu o sută de ani. 

 Încă nu pricep cum Dumnezeu, la partide așa de mari și aparent solide, se întâmplă să le intre virusul, unul care le distruge și ultima picătură de reflex democratic. Până la urmă, cine e Dragnea ăsta? Un repetent, un șmecheraș trecător – și o sută, o mie sau zece mii de oameni infinit mai deștepți și mai onești, ascultă orbește de el? Sunt oameni care au intrat în PSD din convingere, știu ce înseamnă ideologia, unii vorbesc de la catedre despre ea – ce simt oamenii ăștia când Dragnea urlă la ei sau îi amenință? Cine-s ăștia de s-au adunat lângă fiul milițianului din Teleorman? – o funcționăreasă fără succes de la Constanța, o țață de la Craiova și încă o țață de la București, un timișo­rean (haida de, via Gorj) încă uimit că e prim-ministru… Cine-s ăștia? Ce legătură au veșnic-lucrătorii ăștia la stat cu o țară care musai să învețe antreprenoriatul din mers?

 Inerția asta va costa pe termen lung. La câți bani se bagă azi în educație, ne va fi greu să rezistăm puhoiului naționalist de anul viitor, așa cum greu rezistăm azi puhoiului ăsta anti-Soros, anti-multinaționale și tuturor behăiturilor patriotarde. Generația care vine, în loc să fie conectată la provocările și oportunitățile modernității, se va împărți între cei care vor pleca și cei care vor rămâne. Vor fi cei care înțeleg lumea ca fiind una interconectată, bazată pe inovare și educație pluridisciplinară, și vor mai fi cei furioși că amerrricanii/evrrreii/ungurrrii nu recunosc că Tesla era român și că limba latină se trage din limba dacă. Asta pregătim noi acum și nimic mai mult; cu asta ne ocupăm propriul timp istoric – stăm de pază, că țara asta e guvernată noaptea, ca hoții, pe ascuns.

 Știi ceva? Fă un experiment: stai o zi întreagă și urmărește știrile interne, ia-le pas cu pas, ca și când un străin ai fi, nimerit pe la noi, iar apoi, când te trezești a doua zi, încearcă să-ți amintești ce-ai reținut despre România.

Nu, nu te uita pe Facebook, acolo e altă țară; ia-ți deci cafeluța, du-te pe terasă și privește în zare – cum, nu-ți amintești mare lucru, nu-ți amintești nimic? Stai și-ți storci memoria și tot nu poți spune? Stai liniștit, tu ai dreptate – de fapt, de câtva timp, țara asta nici nu mai există.   

Comentarii

  • observator

    13 aprilie 2017 13:36

    Legea minelor din 1924 Legea minelor apărută în Monitorul Oficial din 4 iulie 1924 este comună pentru aur i pentru petrol are 271 de articole i 37 de pagini. Începe aaLEGEA MINELOR"Considerăm că Legea minelor din 1924 este o perlă a coroanei României interbelice prin formă, claritate i expresie a interesului naional i privat românescLegea minelor din 1924 prevede, printre altele, următoarele sublinierile ne aparinArt. 16Se poate acorda permis exclusiv de explorare în interiorul unui perimetru care a fost dat pentru exploatarea unor anumite substane minerale, însă numai pentru substane diferite de acelea cuprinse în concesiunea acordată. Această acordare se va face cu avizul conform al consiliului superior de mine, dându-se preferină concesionarului." În limitele unui perimetru de explorareexploatare, autoritatea competentă poate acorda, în condiiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenei, dreptul de explorare isau exploatare pentru alte resurse minerale, cu acordul titularului."Art. 32. - "Concesiunile de exploatare n.n. se acordă numai întreprinderilor constituite ca societăi anonime miniere române ....Capitalul societăii va trebui să fie suficient pentru exploatarea obinere a permiselor, pentru a achiziiona toate suprafeele necesare, sau pentru a construi mina la Roia Montană". "While Gabriel has sufficient financial resources to fund its current permitting activities, it does not have the financial resources to complete the permitting process, acquire all necessary surface rights, or construct the mine at Rosia Montana." 2010 Gabriel Quarterly Report, pag. 26Art. 33. " La constituirea societăilor anonime române, statutele vor trebui să respecte următoarele principiiAciunile vor fi nominative i de valoare nominală maximă de 500 lei ele nu vor putea fi transmise decât cu autorizarea consiliului de administraie. Între români această autorizare nu este necesară.Capitalul deinut de cetătenii români în societate trebuie să reprezinte cel puin 60 din capitalul social. Pentru întreprinderile existente, cari în decurs de 10 ani dela promulgarea legii se obligă a se naionaliza, procentul capitalului românesc se reduce la 55Două treimi dintre membrii consiliului de administraie, ai comitetului de direcie i dintre censori, precum i preedintele consiliului de administraie, vor fi cetateni români.Observaii Acest articol a fost punctul forte al Legii din 1924, pentru care a fost îndelung contestată, prin intermediari, de trusturile petroliere internaionale ale vremii. La presiunea acestora, după câiva ani, cu ocazia unui împrumut financiar extern al României necesar stabilizării monetare, legea a fost revizuită capitalul deinut de cetătenii români în societate trebuie să reprezinte cel puin 50,1 din capitalul social conform Gh. Buzatu, O istorie a petrolului românesc, Bucureti, Editura Enciclopedică, 1998, pp. 215-216. domeniul respectiv. Constituia din 2003 i ea spune foarte vag, la Art. 135, că2 "Statul trebuie să asigure...b protejarea intereselor naionale în activitatea economică, financiară i valutară...d exploatarea resurselor naturale, în concordană cu interesul naional..."Art. 35. " Concesiunea minieră se va institui i acorda de Stat prin una din următoarele formePe bază de redevenă către StatSub forma unei asociaiuni între Stat i întreprinderea concesionarăSub forma unei combinaiuni a sistemelor de mai sus."Art. 48. "Ministrul, pe baza avizului conform al consiliului superior de mine, întemeiat pe raportul Institutului Geologic, i după ce caietul de sarcine a fost acceptat i semnat de solicitatorul ales, propune Consiliului de Minitri, printr'un raport motivat, concesionarea perimetrului asupra acestui solicitator. ..."Art. 148. - "Consiliul superior de mine se compune din 17 membri, cetăeni români, i anume Doi magistrai dintre cari unul dela înalta Curte de casaie, iar celălalt dela Curtea de apel din Bucureti. Directorul Institutului Geologic al României. Doi membri ai Parlamentului, un deputat i un senator, alei de fiecare adunare pe toată durata legislaturii. Un delegat al consiliului superior de control i îndrumarea întreprinderilor comercializate ale Statului. Un inginer delegat de consiliul superior al energiei. Un membru din consiliul Societăii Naionale de credit industrial, delegat de acest consiliu. Un inginer de mine i patru juriti numii de ministru. Patru ingineri specialiti din principalele categorii ale industriei miniere i industriilor conexe, câte unul pentru a cărbuni b petrol i gaze c mine metalifere, cariere i ape mineraled siderurgia i metalurgia în genere.Consiliul alege în fiecare an, din sânul său, un preedinte i un vice-preedinte în lipsa acestora edinele vor fi prezidate de cel mai în vârstă consilier. "Observaii Aadar, prin legea din 1924, se ocupau de mine Ministerul Economiei i Comerului, consiliul superior de mine i Institutul geologic al României. Corupia era astfel imposibilă.

    raspunde comentariului
    • http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/fapte-putin-stiute-despre-s-a-facut-unirea-1918-frazacare-i-a-scapat-ion-bratianu-vreau-transilvania-transilvaneni-1_511f413900f5182b8568f142/index.html

      04 mai 2017 3:22

      Minciuni sfruntate regățeneșt. Propagandă dă-doi-bani, dă model consacrat brătienizd-ceșkizd, în permanenta dă 97 dă ani încercare de a-i prosti și a-i orbi pe transilvăneni cu șovinizme balkanice inventate. "Într-un articol, "Despre conferința "Un popor martir" ", apărut în periodicul genevez "La Feuille", în 24 mai 1919 _vezi P. Istrati, "Trei decenii de publicistică. II_ Între banchet și ciomăgeală", 1919- 1929, București, Ed. Humanitas, 2005, p. 7-10_, Istrati critică vehement caracterul non-democratic al unirii întregitoare. "Simpatia pentru cauza transilvăneană - spune Istrati - pe care emisarii guvernului Brătianu au venit s-o caute în Capitala Lumii, nu trebuie acordată de muncitorii elvețieni stăpînilor de mâine ai "poporului martir". ... Cei care se ocupă de soarta ardelenilor nu fac altceva decât să schimbe stăpînii". "Cât despre "martiriul" poporului transilvan sub jugul maghiar despre care vorbește Vasile Lucaciu, ne permitem să-i amintim adevăratul martiriu din țara românească sub jugul satrapilor români, suferințe necunoscute în Europa modernă. Regimul oligarhic maghiar, inclusiv persecuțiile și exploatările, nu a egalat niciodată în duritate regimul teroarei românești, iar țăranii din Transilvania nu și-au dorit niciodată să treacă sub sceptrul administrației noastre. Cei care cunosc ambele regiuni știu că în Transilvania nu vezi colibele troglodiților, zdrențăroșilor și bolnavilor de pelagră, care se întâlnesc la tot pasul în România." "Ba ni se mai spune la Conferință că 3000000 de români din Transilvania nu aveau decât cinci reprezentanți în Parlamentul maghiar. Nu îl cred pe acest părinte Lucaciu să-mi poată cita numele unui țăran român care-și reprezintă țara în Parlamentul de la București și să-mi spună dacă legea electorală din Ungaria era mai nedreaptă decât legea cenzitară din România, unde 50 de țărani obțineau cu greu un reprezentant". Istrati conchide_ "Toate discursurile politice pe seama Transilvaniei le putem rezuma la fraza care i-a scăpat altădată "marelui Ion Brătianu", tatăl celui actual, care a zis "Vreau Transilvania, dar fără transilvăneni!"."

      raspunde comentariului
  • observator

    13 aprilie 2017 13:15

    Uneori, oamenii nu vor să audă adevărul deoarece nu vor să le fie distruse iluziile, Nietzche.

    raspunde comentariului
  • observator

    13 aprilie 2017 13:15

    Uneori, oamenii nu vor să audă adevărul deoarece nu vor să le fie distruse iluziile, Nietzche.

    raspunde comentariului
  • observator

    13 aprilie 2017 13:04

    CÂT AUR AU FURAT DE LA ROMÂNI - Otomanii, Rușii și Habsburgi poate nu stiatiExploatarea otomanăMuntenia a plătit în perioada cuprinsă de la primul tribut 1415 i până în 1858, o sumă ce se ridica la 664.176.536 lei aur. Această sumă transformată în cantitate de aur echivalează cu 214.194 kg aur, cca 214,2 toneMoldova a plătit în perioada cuprinsă între 1456 i 1858 o sumă ce se ridica la 322.532.000 lei aur. Prin transformarea sumei respective a rezultat cantitatea de 104.338 kg aur, cca 104,3toneDupă Unirea Principatelor în 1859 i până la cucerirea Independenei de stat, în 1877, România a plătit Imperiului Otoman suma de 44.615.000 lei aur, echivalent cu o cantitate de 14.392 kg aur, cca 14,4 toneTransilvania a plătit în perioada cuprinsă între 1415 i 1650, cât s-a aflat sub dominaia otomană, suma de 25.108.000 lei aur, sumă ce ar echivala cu 8.097 kg aur., cca 8 toneÎn total, tributul plătit Imperiului Otoman de Muntenia, Moldova i Transilvania, s-a ridicat la suma de 1.056.305.780 lei aur, echivalentul a 341.021 kg aur.Exploatarea habsburgică si maghiaraÎn total, între anii 1678-1918, Imperiul habsburgic a încasat sub diferite forme din Transilvania, Oltenia, Banat i Bucovina suma de 2.450.000.000 lei aur, echivalentul a 875.500 kg aur., cca 875,5 tone.Exploatarea aristăÎn perioada 1789-1854, Moldova i Muntenia au suportat obligaii în bani i produse în valoare de 2.000.000.000 lei aur, echivalentul a 64.516 kg aur, la acestea adăugându-se jafurile, incendierile de orae i alte multe pagube, care nu pot fi calculate.In timpul ocupatiei germane a fost trimis in Rusia tezaueul Romaniei constand din tezaurul Bancii Nationale, tezaurul Bancii de Depuneri si Cosemnatiuni, tezaurul bancilor private in total 93400 kg de aur, 93,4 tone. bijuteriile coroanei, colectii de arta, carti rare, odoarele bisericiloe, bunuri de valoare ale persoanelor fizice etc.Daune de război pentru perioada 1916-1945336.300.000.000 lei aur, ceea ce ar echivala cu 12.546.217 kg aur, cca 12.546,2 tone.Exploatarea sovieticaTrupele sovietice ajunse pe teritoriul ării noastre , in 1944, vor captura i ultima rezervă de aur a ării, cca 100 tone aur.Nu a fost estimat tot ce au luat sovieticii dupa 1945. ******În total, exploatarea străină asupra ării noastre pe baza documentelor istorice de care dispunem se cifrează la suma de 340.006.305.780 lei aur, ceea ce echivalează cu 13.827.254 kg aur, aproximativ 14.000 tone aur .La aceste sume exorbitante se adauga aurul exploatat din zacamintele din Transilvania, de unguri si austrieci, circa 1o55 tone.Bibliografie

    raspunde comentariului
  • observator

    13 aprilie 2017 12:55

    Cifrele din spatele dezvoltării Transilvaniei i subdezvoltării MoldoveiExemplu investitii in infrastructura ruriera in perioada 2010-2014Transilvania populatie = 6,8 mil. locuitori, investitii=16 miliarde leiMoldova populatie = 4,2 mil. locuitori, investitii = 1,8 miliarde leiOlteniaMuntenia Dobrogea, populatie= 9,3 mil. loc. invest.= 4,6 miliarde lei

    raspunde comentariului
  • vasalie

    13 aprilie 2017 10:43
  • nino

    13 aprilie 2017 10:42
  • nino

    13 aprilie 2017 10:40

    INTREBARI SI RASPUNSURIpoate nu stiati1. I. De ce a intrat Regatul Romaniei in primul razboi mondial? R. Regatul Romaniei a intrat in primul razboi mondial pentru eliberarea Transilvaniei.2. I. Ce pierderi umane a avut Regatul Romaniei in primul razboi mondial? R. In timpul razboiului si-au pierdut viata 220.000 de soldati locul doi dupa Franta, ca pierderi umane, raportat la populatie si cca. 300.000 civili.3. I. Ce pierderi materiale a avut Regatul Romaniei in timpul razboiului? R. Pe langa imensele cheltuieli de razboi cea mai mare pierdere o constituie pierderea tezaurului. In timpul ocupatiei germane a fost trimis in Rusia tezaueul Romaniei constand din tezaurul Bancii Nationale, tezaurul Bancii de Depuneri si Cosemnatiuni, tezaurul bancilor private in total 93,4 tone de aur, bijuteriile coroanei, colectii de arta, carti rare, odoarele bisericiloe, bunuri de valoare ale persoanelor fizice etc.De asemenea, in timpul ocupatiei, germane a au fost trimise in Germania un million de tone de petrol si s-a rechizitionat de la populatie un million de tone de cereale si peste un million de animale.4. I. Cum a rezolvat Romania problem optantilor unguri? R. Dupa alipirea Transilvaniei la Regatul Romaniei s-a constatat ca 80 di terenul agricol, pasuni, paduri, vai si munti etc. era in posesia propietarilor unguri. Cum acestia au optat pentru plecarea din tara au fost despagubiti de Regatul Romaniei. Putem spune ca vechiul regat nu numai ca a eliberat Transilvsnia dar a si cumparat-o.5. I. Care era gradul de dezvoltare al provinciilor alipite la Regatul Romaniei? R. Toate provinciile alipite la vechiul regat aveau un nivel de dezvoltare mai redus decat al regatului, dupa cum urmeaza PIB-ul pe cap de locuitor al Basarabiei reprezenta 61 din cel al regatului, al Bucovinei 71, al Ardealului 92 si al Banatului 98. 6. I. Ce a facut Romania pentru dezvoltarea acestor provincii? R. Atat dupa primul razboi mondial, cat si dupa al doilea razboi, in timpul comunismului, s-au facut investitii mai mari in Transivania decat in restul Romaniei. S-a ajuns la situatia, ca judetele din Transilvania sunt mai dezvoltate decat cele din vechiul reagat, desi la data unirii erau mai putin dezvoltate .EXEMPLU RECENTExemplu investitii in infrastructura ruriera in perioada 2010-2014Transilvania populatie, populatie = 6,8 mil. locuitori, investitii=16 miliarde leiMoldova populatie, populatie = 4,2 mil. locuitori, investitii = 1,8 miliarde leiOlteniaMuntenia Dobrogea, populatie= 9,3 mil. loc. invest.= 4,6 miliarde lei7. I. Cum ajuta guvernul dezvoltarea judetelor mai sarace? R. In municipiul Bucuresti si judetul Ilfov, gratie investitiilor straine facute dupa revolutie, se produce o treime din PIB-ul Romaniei. Din taxele si impozitele colectate din Bucuresti 89 la suta se retin la bugetul central pentru plata pensiilor si salariile bugetarilor, o parte, iar cealalta parte se duce catre judetele mai putin dezvoltate, inclusive la cele din Transilvania. Bucurestiului i se aloca numai 11 la suta din taxele si impozitele colectate pentru administrarea orasului.9. I. Ce judete au contributia cea mai mare la formarea bugetului de stat. R. Bucuresti 89 la suta din taxele si impozitele colectate. Constanta 86 la suta Ilfov 84 la suta Prahova 56 la suta Cluj 56 la suta Timis 55 la suta Brasov 53 la sutaPRECIZARE Daca o firma are sediul in Bucuresti si filiale in judete, contributia filialelor la PIB se raporteaza la judetele respective si nu la sediul central. BIBLIOGRAFIE.-Romania in primul razboi mondial-Institutul National de Statistica-Analize economice -Ziarul Financiar

    raspunde comentariului
  • https://www.youtube.com/watch?v=SLM7SVALbYY

    12 aprilie 2017 18:36

    Zeno Cornea, moț din Roșia Montană, vorbind la momentul 11_44 despre legea dată în 1924 de nemernicul mitic Brătianu, "lege" prin care moții au fost JEFUIȚI "legal" de mitici de aurul Apusenilor, ce era în proprietatea moților ! Ungurii și austriecii nu și-au permis să facă o astfel de măgărie, dar regățenii balkanici au făcut așa ceva ! ...asta, după ce căcatul makidon Mikhail Petrașku i-a tranformat pe românii transilvăneni în iobagi, la 1600, prin "legătura lui Mihai" ! ...și a fost nevoie ca transilvănenii să lupte cu arma în mână în 1848-49 pentru a anula prin moarte ceea ce a făcut împotriva lor veneticul aventurier valakh, sluga PLĂTITĂ a Casei de Austria, spurcatul pravoslavnik balkanik Mikhail.

    raspunde comentariului
  • carol

    12 aprilie 2017 13:36

    Privim in infaptuirea unitatii noastre nationale ca la un triumf al libertatii romanesti.Iuliu Maniu

    raspunde comentariului
    • http://adevarul.ro/cultura/istorie/dezbatere-historia-fost-atrasa-romania-razboi-mondial--8_573ebfd75ab6550cb81ed44a/index.html

      12 aprilie 2017 18:44

      Cozile-de-topor cu ajutorul cărora miticii au-pus-Iaba pe Transilvania nu s-au terminat cu unioniștii de căcat care s-au lăsat mituiți de Brătieni cu sume mari de bani din bugetul de stat al BukaIelui pentru a-i prosti pe ceilalți transilvăneni - peste 70 la sută dintre transilvănenii români de la 1918, CARE NICI NU VOIAU SĂ AUDĂ DE O UNIRE CU BALKANICII... Cam așa cum acum două luni sute de mii de fraieri erau pe străzi cu trikoloarili phanariote, scoși dă Organili cu manipulări ordinare pe net, iar marea majoritate a populației era absolut indiferentă, sau ostilă celor din stradă ! Acum s-a dovedit cum, cu o minoritate gălăgioasă și agresivă, se poate schimba cursul în societate ! - să tolereze manevra ce ei, gașka unionistă, au făcut-o pentru avantaje financiare și politice, în frunte cu dobitocuI Maniu. Uite în clipul din titlu, la momentul 4_30, cum recunosc miticii că există informații despre cum au fost șpăguiți "unioniștii" ! ...iote, bre, cum apare adevărul la iveală în discurs cu "Transilvania MAI DEZIRABILĂ" - adică "erea" BOGATĂ și HARNICĂ, nu ca Bassarrabiya săracă și puturoasă ca și voi - și "investițiile" - adică ȘPĂGILE date dîn bugetul dă stat dă la BukaIe de Brătieni fruntașilor politici români transilvăneni ca ei să acționeze pă ascuns împotriva statului căruia trebuiau să-i fie loiali, Imperiul Austro-Ungar - urma să le "amortizați" din JAFUL CE A URMAT TIMP DE 97 DE ANI ! ...deci pedepsele cu închisoarea pentru unii dintre fruntașii politici transilvăneni n-au fost gratuite, ca urmare a "luptei" lor pentru "drepturi" - fiindcă românii din Transilvania aveau TOATE drepturile în Imperiu - ci au fost pentru TRĂDARE, ceea ce înseamnă că au fost date de unguri absolut justificat, la închisorile din Vacz și Logoș, unde ăia aveau regim de detenție specific unguresc, adică erau întreținuți de comunitatea proprie, rudele aveau acces la vizite, și unde DEȚINUȚII AVEAU LEGAL CONDIȚII CE AZI SUNT CONSIDERATE "STANDARD EUROPEAN", și PUTEAU SCRIE CĂRȚI ! ...condiții chiar mai bune în secolul XIX sau la început de secol XX decât le-au avut sau le au PE ȘEST Adriana Năstase, Miron Cozma, Voikulescu, Feneki, Beeekaly, privilegiații șpăgari din sistemul penistenciar miticesc dă căcat dă azi, dîn sekulu' două'ș'unu !

      raspunde comentariului
    • Onisifor Ghibu, memorialistică, "Oameni între oameni", Ed. "Eminescu", București, 1990

      12 aprilie 2017 18:43

      "În criza politică de foarte lungă durată de imediat de după război, datorată nepotrivirilor de vederi dintre oamenii politici ardeleni și cei din vechea țară, Goga a avut un rol deosebit de activ. La un moment dat, se părea că s-ar putea găsi totuși o soluție potrivită, care să împace măcar pentru un timp oarecare contrastele evidente. Se cristalizase părerea că la cârma țării ar trebui să vină Iuliu Maniu, președintele de atunci al Consiliului Dirigent. ... a desființat Consiliul, înlocuindu-l cu o Comisiune de unificare. Aceasta avea să renunțe la linia de până atunci a Consiliului Dirigent, care îndeplinise în Ardeal o operă de administrație locală foarte bună în cele mai multe părți ale ei. Faptul că această administrație nu avusese legături prea strânse cu cea din vechea țară, se datora împrejurării că aceasta din urmă nu corespundea în general vederilor ardelenilor, care nu se considerau obligați să-i respecte principiile și să le urmeze întocmai. Este un lucru sigur că desființarea Consiliului Dirigent al Ardealului a constituit în prima linie opera lui Goga, ceea ce s-a dovedit atât atunci cât și pentru mai târziu a fi fost o mare greșeală. Ardealului trebuia să i se fi lăsat posibilitatea ca, în cadrul României reîntregite, să-și dezvolte posibilitățile și metodele sale de muncă și de experiență după un tipar propriu, care trebuie recunoscut că în multe privințe era superior celui politicianizat din vechea țară. ... a forțat lucrurile până la desființarea Consiliului Dirigent nepunând însă în locul lui decât un surogat de o calitate inferioară, care în loc să descurce lucrurile le-a încurcat, în loc să ducă la unificarea sufletească a Ardealului cu vechea țară a contribuit la despărțirea ei. ... Trebuie să adaug că această evoluție a fost determinată și de unii factori despre care încă nu este momentul să vorbesc, dar cu privire la care există note ale mele în altă parte. În momentul în care s-a hotărât desființarea Consiliului Dirigent și mutarea întregului personal al acestuia la București, eu, împreună cu toți directorii generali ai Resortului Instrucțiunii și cu revizorii școlari din Transilvania, am înaintat un protest, semnat de toți, fără excepție, în care declaram că dacă se va face greșala de a se trage dungă peste tradiția Ardealului, nici unul din noi nu ne vom duce la București. Să facă guvernul ce va vrea ! Speram ca acest gest unanim al nostru să-l impresioneze pe amicul Goga, ceea ce însă, din păcate, nu s-a întâmplat. ... În astfel de condiții, sudarea dintre cele două provincii a fost mult îngreunată, iar rezultatele în loc să fie din ce în ce mai bune, au ajuns să devină tot mai puțin satisfăcătoare. ... După ce a făcut un pas greșit, Goga n-a mai putut evita să-l facă și pe cel de-al doilea, apoi și pe al treilea. A intrat într-un vârtej pe care nu-l mai putea stăpâni și care îl copleșea din toate părțile. Divergențele intervenite între el și Maniu, al cărui izvor nu-l cunosc mai îndeaproape, au dus cu timpul la o ruptură definitivă între ei. Au trecut astfel câțiva ani de desfășurare nemulțumitoare a evenimentelor politice interne. ... La un moment dat, _Goga_ a publicat în "Țara Noastră" un articol intitulat "După cinci ani de la Unire", în care făcea o privire asupra celor cinci ani petrecuți de Ardeal în România Mare, ... țara a ajuns - afirma el - în situația unei mașini stricate, care nici nu merge și nici nu mai poate fi reparată. Era un articol de un pesimism dus la extrem."

      raspunde comentariului
      • P.S. Goga era MAKIDON, nepot de venetic balkanik în Ardeal, și apoi refugiat peste frontiera de pe Carpați, la BukaIe, unde a stat alături de regățeni, că ei îl stipendiau. De aceea a făcut ce a făcut

        12 aprilie 2017 18:54

        ...aghient PLĂTIT al guvernului miticesc, de aceea a scris poeziile instigatoare fără nici o valoare literară, dar pentru care-l laudă de atunci mticii, că era prieten bun cu jegul Brătianu și se străduia pentru scopurile politice ale miticului parșiv trădător.

        raspunde comentariului
  • carol

    12 aprilie 2017 13:35

    Deznationalizarea i maghiarizarea românilor din Ardeal prin biserică si scoală înainte de 1 Decembrie 1918Întreaga evoluie istorică a omenirii demonstrează că, fie el barbar sau pretins civilizat, orice ocupant de teritorii si populatii străine urmăreste, cu încăpătânare, dominarea, exploatarea si, dacă se poate, asimilarea celor supusi. Metodele i mijloacele sunt variate. Scopul rămâne constant. Exemplele ni leoferă atâttrecutul, câtsi prezentul. Nici ocupantul, prin fortă, al Transilvaniei, din secolul al XIlea, descendent din triburile hunice, migratoare de prin deserturile Asiei, nu face exceptie. Toate suferintele, dramele si tragediile românilor ardeleni de-a lungul veacurilor, până la 1 Decembrie 1918, reluate, cu o virulentă inimaginabilă, după odiosul Dictat de la Viena - 1940-1944 -, sunt mărturii indubitabile în acest sens, care nu pot fi sterse usor din memoria individuală si colectivă a bătinailor majoritari. Metodele de intensificare a maghiarizării si deznaionalizării românilor, de către unguri, prin folosirea a două importante institutii ale statului - scoala si biserica. Intre anii 1700-1918, cu precădere în perioada dualismului austro-ungar, ofensiva maghiarizării românilor din Transilvania a cunoscut forme de osebit deviolente. Mari cărturari i patrioi - Inochentie Micu Klein, Simion Bărnuiu, Alexandru Papiu Ilarian, Gheorghe Sincai, Nicolae Densusianu -, care si-au închinat viata apărând eroic, cu demnitate si devotament, drepturile românilor, oprimati permanent, prin felurite mijloace, de dominatia maghiară. Legile Apponi si măsurile draconice luate de guvernele si parlamentul de la Budapesta împotriva scolilor i a bisericii românesti din Ardeal, au lovit brutal aceste douăinstitutiiExemplul cel mai convingător de maghiarizare a românilor prin biserică, detaliat prin documente, îl reprezintă amestecul direct al ofi cialitătilor de la Budapesta în treburile interne ale Episcopiei i Mitropoliei greco-catolice de Alba- Iulia i Făgăras, prin care, fără niciun temei religios, 83 de comune, sute de parohii i zeci de mii de credinciosi români greco-catolici au fost scosi de sub jurisdictia Episcopiei i Mitropoliei românesti i trecuti, fără voia lor, la Episcopia ungurească, nou înfi intată, de Hajdu- Duro, situată pe teritoriul Ungariei, de alt rit i cu altă limbă, necunoscută de români. Un loc aparte în cadrul acestor manifestări îl ocupă Adunarea de protest a clerului i poporului român greco-catolic, tinută la Alba-Iulia, în 29 mai 1912, la care au participat 20.000 de români din toate părtile Transilvaniei, în fruntea cărora s-au situat marcante personalităti politice i culturale ale timpului - Vasile Lucaciu, Gheorghe Pop de Băsesti, Iuliu Maniu, Stefan Cicio Pop, Ioan Agârbiceanu, Romul Boilă, Camil Velican si altii

    Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

    Dezvoltat de Bluebay Design