Mihaela Mitroi, Partner EY România face o analiză a măsurilor luate de autoritățile din România pentru a sprijini sectorul privat în contextul crizei generate de pandemia COVID-19.
,,Impactul economic al pandemiei este deja resimțit și necesită măsuri urgente din partea statului, aspectul cel mai important rămânând cel al sănătății publice.” Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)
Criza din sănătate se regăsește și în cea economică, aceasta vizând reacția economiei atât pe termen scurt, dar și pe termen lung. În cazul lipsei politicilor de izolare se ajunge la un număr considerabil de îmbolnăviri și decese, dar avem o cădere economică redusă. Când sunt aplicate măsuri de distanțare socială (neînsoțite de pachete de redresare a economiei), se înregistrează un număr mic al deceselor, dar o cădere economică abruptă.
Expertul EY România face referire la literatura de specialitate care ,,ne arată că, pe termen lung, statele care intervin mai repede și mai agresiv pentru a stopa răspândirea pandemiei nu au beneficii doar din perspectiva vieților omenești salvate, ci și din perspectiva atenuării consecințelor economice ale șocului pandemic.”
Mihaela Mitroi este de părere că : ,,Efectele economice la nivel sectorial ale pandemiei generate de COVID-19 au împărțit afacerile în patru categorii: servicii esențiale, marii câștigători, perdanții și supraviețuitorii. Din categoria serviciilor esențiale fac parte sectoarele farmaceutic, de alimentație, de sănătate, telecomunicații și utilități. Marii câștigători, cei pentru care criza curentă a reprezentat o creștere a cererii pe piață, sunt, de exemplu, companiile care își desfășoară activitatea în e-commerce, comunicații video, platforme cloud sau telemedicină. Perdanții evidenți ai șocului sunt entitățile economice din sfera de turism, divertisment, retail tradițional sau restaurante. Supraviețuitorii, adică acele sectoare care ar putea “scăpa” mai puțin atinse de criză, ar putea fi companiile din sfera serviciilor financiare, sectorul imobiliar, retail-ul online, fashion sau media. ”
,,Dacă nu se găsește un tratament eficient pentru COVID-19 în următoarea perioadă, există riscul să avem de-a face cu o recuperare prelungită, care ar duce la o scădere accentuată, urmată de o ascensiune treptată. Recuperarea ar putea fi inegală, cu rate de creștere variate pentru sectoare și geografii și perioade de accelerație compensate de recuperări.”
– Mihaela Mitroi, EY România
FOTO: Mihaela Mitroi
Banca Mondială a prognozat că PIB-ul global va scădea cu 5,2% în 2020, cu recesiuni atât în economiile de piață avansate, cât și în cele emergente. Acest lucru pare să contureze cea mai grea recesiune de la Marea Depresiune economică și mult mai gravă decât Criza financiară globală din 2008.
Întrucât, în contextul actual, nevoia de lichidități este imperios necesară societăților pentru a supraviețui, au fost introduse o serie de măsuri (și, cu siguranță, vor urma și altele): șomajul tehnic, anumite stimulente fiscale, amnistia fiscală, creșterea plafonului pentru IMM Invest, transformarea digitală, reforma ANAF și a SPV, conectarea caselor de marcat la serverele ANAF, implementarea facturii electronice, modernizarea schemelor de ajutor de stat și altele.
În categoria măsurilor de stimulare a investițiilor se încadrează și cele două Hotărâri de Guvern adoptate recent ce vizează modificarea schemelor de ajutor de stat: HG nr.807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie și HG nr.332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă.
Finanțările se acordă pentru investiții de minim 1 milion de euro, în active corporale și necorporale, legate de demararea unei investiții inițiale (fie că vorbim despre o unitate nouă sau extinderea capacitații unei unități existente, sau diversificarea producției unei unități prin produse care nu au fost fabricate anterior în unitate, sau o schimbare fundamentală a procesului general de producție al unei unități existente). Această schemă de ajutor de stat nu este condiționată de realizarea unor noi locuri de muncă.
Mihaela Mitroi consideră că modificările sunt de bun augur și au scopul de a facilita accesul companiilor la finanțarea nerambursabilă oferită de stat, spre exemplu simplificarea regulilor, a condițiilor de eligibilitate, a documentației necesare și, mai ales, introducerea posibilității depunerii on-line a documentelor.