La aproape doi ani de la intrarea în vigoare a Legii privind insolvența persoanelor fizice, Guvernul a aprobat și normele de aplicare, care să permită oamenilor cu dificultăți financiare să își declare falimentul personal. Însă tot sunt lucruri de clarificat.
Teoretic, Legea 151/2015 privind insolvența persoanelor fizice se va aplica din 1 august 2017 după cum a anunțat vineri Guvernul. Legea falimentului personal fusese cerută mai ales de către cei care ajunseseră într-o situație limită, din cauza deprecierii locuințelor cumpărate cu rate la bancă, devenite mult prea împovărătoare. E vorba mai ales de cei care și-au cumpărat apartamente prin credite în franci elvețieni, monedă care a cunoscut o apreciere foarte puternică în raport cu leul. Un aspect important al legii este că, până la aprobarea definitivă a planului de rambursare, executările silite vor fi suspendate pentru cel mult trei luni, dar în urma aprobării planului toate măsurile de executare silită vor fi suspendate.
Norme sufocate de birocrație
Publicată în Monitorul Oficial în iunie 2015, Legea 151 nu s-a putut utiliza până acum, din cauza lipsei normelor de aplicare, aprobate abia vinerea trecută. Chiar și așa, nici acum nu se știe cum vor funcționa comisiile de insolvență, atribut al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, și dacă până la 1 august va fi timp suficient pentru definirea lor.
„Nu puteau fi constituite comisiile înaintea adoptării şi publicării acestor norme metodologice. În document se face referire inclusiv la modul de remunerare a celor care se vor ocupa de administrare, cei care vor face parte din comisie, deci toate aceste lucruri apar în normele metodologice”, a declarat Alina Petrescu, purtătorul de cuvânt al Guvernului. Întrebată de reporteri dacă vor exista comisii pe județ, ea a mai spus că „va exista şi o comisie centrală, care va stabili, în mare, modul de funcţionare a subcomisiilor. Nu ştiu să vă spun în momentul ăsta dacă va fi vorba de subcomisii care vor fi formate la nivel judeţean sau de unitate administrativ-teritorială mai mică. Vă promit că studiez şi revin cu un răspuns”.
De această lege vor putea beneficia cei care au restanțe mai mari de 90 de zile la bancă sau către alți creditori. Deschiderea procedurii de insolvență se va face pe baza unei cereri pe care debitorul persoană fizică o poate depune personal sau prin poștă, cu confirmare de primire sau pe e-mail cu semnătură electronică certificată, la comisia de insolvență la nivel teritorial din județul în care își are domiciliul sau reședința de cel puțin 6 luni. În termen de 5 zile de la data primirii cererii, va avea loc o ședință de ascultare a debitorului. Administratorul procedurii verifică creanțele, în baza informațiilor transmise atât de creditori, cât și de debitori. Creanțele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate într-un tabel preliminar la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naționale la data deschiderii procedurii insolvenței, exceptând cazurile în care legislația specială cuprinde prevederi diferite.
Coșul minim de consum, o necunoscută
Planul de rambursare prezentat de administratorul procedurii de insolvență trebuie să fie fezabil și să țină cont de perspectivele reale de redresare și circumstanțele aplicabile debitorului. De asemenea, trebuie să asigure debitorului un nivel de trai rezonabil, care va fi stabilit în funcție de valoarea coșului minim lunar de consum, stabilit în baza informațiilor primite de la Institutul Național de Statistică (INS) și/sau Institutul pentru Calitatea Vieții, se arată în normele de aplicare.
Pe de altă parte, valoarea coșului minim lunar de consum este o necunoscută. Reprezentanții INS ne-au transmis că instituția nu calculează acest indicator. De altfel, încă de pe vremea lui Adrian Năstase nu s-a mai publicat o valoare a coșului minim lunar de consum. De asemenea, vor fi luate în calcul valoarea minimă a cheltuielilor profesionale sau de școlarizare; prețul utilităților, al alimentelor și al produselor de bază; componența și structura familiei debitorului; existența unor situații speciale de sănătate, integritate fizică, dizabilități în cazul debitorului, ori al persoanelor aflate în întreținere sau cu care conviețuiesc; cheltu-ielile minime necesare pentru creșterea, îngrijirea și educarea copilului aflat în întreținerea debitorului, raportat la vârsta copilului etc. Planul de rambursare astfel elaborat este transmis comisiei de insolvență de către administratorul procedurii, pentru a fi evaluată fezabilitatea lui, în termen de 15 zile.
În cazul în care prin planul de rambursare se stabilește că imobilul locuință al familiei urmează să fie valorificat pentru acoperirea pasivului, prin dare în plată sau vânzare, iar debitorul dorește să rămână în locuință, comisia de insolvență stabilește cuantumul chiriei, ținând cont de disponibilitățile financiare ale debitorului, luându-se în considerare și valoarea chiriilor pentru locuințele sociale din localitatea respectivă.
