În ziarele de marţi citim despre deţinuţii care au scris articole ştiinţifice în detenţie şi care ar putea scăpa de închisoare întrucât ordonanţa de urgenţă care suspendă articolul care prevede eliberarea lor înainte de termen nu a fost publicată în Monitorul Oficial, dar şi despre cazul profesorului de la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din Bucureşti.
Adevărul scrie despre fostul senator PSD Cătălin Voicu, condamnat la şapte ani de închisoare pentru corupţie, care ar urma să fie eliberat anticipat vineri, datorită a şase lucrări ştiinţifice, scrise în închisoare, întrucât Monitorul Oficial încă nu a publicat ordonanţa de urgenţă care suspendă articolul ce facilitează eliberarea înainte de termen a deţinuţilor scriitori. Potrivit şefei Monitorului Oficial, ordonanţa ar putea fi încă la Guvern.
“Cealaltă, care îi viza pe ”savanţii puşcăriilor”, nu a fost publicată nici până acum în Monitorul Oficial, deşi e de aşteptat să conţină un rând sau două. Asta în condiţiile în care cel puţin patru deţinuţi cu nume sonore urmează să primească în zilele următoare decizii definitive de eliberare anticipată, bazate şi pe ”lucrările ştiinţifice” realizate după gratii. Primul beneficiar al nepublicării ordonanţei ar fi fostul senator Cătălin Voicu. El are deja o decizie de eliberare condiţionată, pronunţată de Judecătoria Găeşti pe 27 noiembrie anul trecut. Prima instanţă a constatat că din totalul de 2.557 de zile (7 ani) pe care le avea de executat, Cătălin Voicu a executat efectiv 939 de zile de închisoare, a stat 476 de zile de arest preventiv şi i se recunosc ca efectuate 296 de zile de muncă, dintre care 116 pentru activităţi lucrative şi 180 de zile pentru cele şase ”lucrări ştiinţifice” pe care le-a scris în spatele gratiilor. Vineri, pe 12 februarie, instanţa superioară, Tribunalul Dâmboviţa, va judeca recursul înaintat de DNA faţă de eliberarea condiţionată a lui Voicu, iar sentinţa pe care o va da va fi definitivă. Dacă ordonanţa Guvernului care suspendă dreptul de a primi 30 de zile pentru fiecare lucrare ştiinţifică va fi publicată până vineri în Monitorul Oficial, Cătălin Voicu ar trebui să mai stea cel puţin încă şase luni în spatele gratiilor. CătălinVoicu a fost condamnat la 7 de închisoare ca urmare a implicării într-o uriaşă afacere de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cătălin Voicu şi judecătorul Florin Costiniu erau intermediarii prin care doi oameni de afaceri, Costel Căşuneanu şi Marius Locic, îşi cumpărau sentinţe în procesele pe care le aveau pe rol la Înalta Curte”, scrie Adevărul.
Din Evenimentul Zilei aflăm că ancheta Inspectoratului Școlar al Municipiului București și cea a Ministerului Educației privind cazul profesorului de la liceul “Vianu” nu poate continua, pentru moment, întrucât elevii au vacanţă intersemestrială.
” Consilierul ministrului, Mirabela Amarandei, ne-a declarat că, întrucât este vacanță, elevii nu pot fi aduși la școală și că va fi făcut public un raport al corpului de control cel mai probabi, după vacanța intersemestrială. Adică abia săptămâna viitoare. Marian Banu, purtătorul de cuvânt al IȘMB, a spus, la rândul lui că cercetarea va fi prelungită până după vacanță și că oricum este confidențială. Surse neoficiale au apreciat că situația este rezultatul unui sistem de selecție a elevilor în clasa a IX-a care nu-i aduce pe cei mai buni la liceele de top. Elevii și părinții lor se trezesc în situația în care nu pot face față cerințelor impuse de profesori și de aici vin și frustrările și bătălia acerbă pentru note mari”, transmite Evz.
Gândul scrie despre ANAF, care are de recuperat 2,6 miliarde de lei.
“ANAF a primit în 2014, pentru a executa silit, 2.140 de sentinţe şi hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate în cauze penale, cu prejudicii totale de aproape 2,575 miliarde de lei (aproximativ 570 milioane de euro). Curtea de Conturi arată însă că instanţele au trimis la ANAF 2.371 de sentinţe şi hotărâri. 231 dintre acestea pur şi simplu nu se regăsesc în registrele Direcţiei Generale de Reglementare a Colectării creanţelor bugetare, din ANAF, arată raportul Curţii de Conturi pe 2014. Inspectorii arată că aceste creanţe riscă să fie pierdute. „O parte din prejudiciile stabilite prin hotărâri judecătoreşti nu au fost înregistrate în contabilitate ca şi creanţă de către ANAF, astfel încât în cazul prejudiciilor neînregistrate există riscul de a nu fi recuperate, neexistând dreptul de creanţă şi nefiind nici urmărite de activitatea de executarea silită”, arată Curtea de Conturi. De altfel, din totalul de aproape 2,6 miliarde de lei notificate în 2014 de către instanţe, ANAF a reuşit să execute sub 1%: în jur de 23 de milioane de lei (puţin peste 5 milioane de euro)”, scrie Gândul.
HotNews scrie despre modalitatea de acces la datele clienților, prevăzută în noul proiect de lege privind securitatea cibernetică.
“Pentru prevenirea materializării unor amenințări la adresa securității cibernetice sau a materializării unor atacuri cibernetice la adresa securității infrastructurilor cibernetice de interes național, în scopul asigurării protejării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor în spațiul cibernetic, autoritățile competențe ale statului solicită judecătorului, în condițiile legii, autorizație pentru accesul la datele de conținut din aceste infrastructuri.
Această prevedere a fost introdusă de inițiator tocmai pentru a răspunde criticilor formulate de Curtea Constituțională la adresa vechiului proiect al legii, ca o garanție a respectării drepturilor și libertăților cetățenilor. Referitor la termenul de ‘înștiințare scrisă’, înștiințare reprezintă ‘comunicarea scurtă făcută de obicei în scris de o instituție, care cuprinde o știre, un anunț etc.’ Prin interpretare, ‘înștiințare scrisă privind existența unei autorizații emise de judecator’ constă în aducerea respectivei autorizații la cunoștință deținătorilor de infrastructuri cibernetice-prevăzuți în proiect la art. 2 lit. a)-c), reprezentând o notificare scrisă, oficială, pentru a pune în executare autorizarea judecătorului, și nu o simplă prezentare a actului de autorizare, neconsemnata.”, potrivit Ministerului pentru Societatea Informaţională, citat de HotNews.
Din ZF aflăm că şapte din zece tineri români stau în gospodării supraaglomerate şi se confruntă cu lipsa unei locuinţe.
“Aproape 70% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani locuiesc în gospodării supraaglomerate, după cum se arată într-un raport Eurostat pentru anul 2013. România se află pe ultimul loc la acest indicator, fiind precedată de Ungaria, Bulgaria, Croaţia şi Polonia. Prin acest rezultat, România se înscrie în rândul statelor europene în care mai mult de jumătate dintre tineri trăiesc în locuinţe cu mai multe persoane, celelalte ţări fiind Letonia, Slovacia, Polonia, Croaţia, Bulgaria şi Ungaria. La polul opus României, în Belgia doar 3% dintre tineri trăiesc în gospodării prea mici pentru numărul de locatari. Potrivit raportului Eurostat, o gospodărie supraaglomerată înseamnă că persoanele de peste 18 ani, cuplurile, perechile de persoane de acelaşi sex cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani sau perechile de copii mai mici de 12 ani nu au cel puţin o cameră la dispoziţie exclusiv pentru ei”, scrie ZF.
În Wall Street citim că 60% dintre tineri nu vor mai putea accesa un credit imobiliar, iar programul Prima Casă va disparea, ca urmare a prevederilor legislative ale dării în plată. care fac garanţia statului nulă, potrivit unei analize BCR privind impactul acestei legi.
“Considerând situația actuală din piață, doar 1 din 10 clienți având posibilitățile financiare să prezinte un avans de peste 30% din valoarea imobilului, analiza de impact a scos la iveală faptul că, la nivelul întregii piețe, numărul de clienți eligibili se va reduce cu 60% în următorii 5 ani, de la 270.000 de clienți la 110.000. Programul Prima Casă va dispărea, considerând situația efectivă în care garanția statului devine nulă, conform prevederilor actuale ale Legii Darea în Plată, iar, fără garanția statului, instituțiile financiar bancare nu vor mai putea oferi facilitățile de avans scăzut și dobândă redusă”, scrie Wall Street.
Prosport scrie despre Costel Gâlcă, care ar putea să fie demis din funcţia de antrenor la Espanyol Barcelona.
“Costel Gâlcă are şanse mici să rămână antrenorul lui Espanyol după înfrângerea cu Real Sociedad, 0-5 pe teren propriu, anunţă presa din Spania, care dezvăluie şi posibilii înlocuitori ai antrenorului român. Meciul cu Real Sociedad, din etapa a 23-a a Primera Division, ar putea fi ultimul în care Costel Gâlcă a stat pe banca lui Espanyol Barcelona. Catalanii au pierdut cu 0-5, au ajuns la 11 goluri primite în ultimele două etape, iar fanii de pe Cornella El Prat i-au cerut demisia la finalul celor 90 de minute. Soarta fostului antrenor al Stelei pare pecetluită. conform Mundo Deportivo, care anunţă că, cel mai probabil, românul va fi demis în această noapte, iar şefii lui Espanyol au găsit deja două variante de înlocuitor”,
GSP scrie despre tragerea la sorţi pentru FedCup, care va avea loc marţi, la ora 14.00.
“România a pierdut în turul I al Grupei Mondiale, 2-3 cu Cehia, și va juca în baraj, pentru rămînerea în Grupa Mondială. Inițial, tragerea la sorți era programată pentru joi, dar organizatorii au modificat data și au anunțat că meciurile de baraj vor fi stabilte marți, de la ora 14:00, ora României. România va avea o adversară dificilă, putînd da peste Australia, Germania, Italia și Rusia, formații puternice, cu jucătoare în fruntea clasamentului. Partidele pentru barajul Grupei Mondiale se vor juca în pe 16-17 aprilie. România nu a mai jucat cu aceste echipe, motiv pentru care se va trage la sorți și locul de disputare”, informează GSP.
