Pe motiv că nu sunt funcţionari publici, parlamentarii au modificat Codul Penal astfel încât să nu mai poată fi anchetaţi de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru o serie de infracţiuni grave cum ar fi abuzul în serviciu, conflictul de interese, primirea de foloase necuvenite, falsul şi uzul de fals, trafic de influenţă şi nici să nu mai poată fi verificaţi de Agenţia Naţională de Integritate pentru incompatibilitate sau conflict de interese.
Citeşte şi: Culisele unor proiecte de lege scandaloase
Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a lucrat, pe ascuns, în noaptea de luni spre marţi atât la modificările Noului Cod Penal, cât şi la modificarea proiectului Legii amnistiei şi graţierii.
Potrivit proiectului legii amnistiei şi graţierii, ar urma să fie salvaţi de puşcărie cei anchetaţi sau condamnaţi deja pentru diverse fapte penale pedepsite.
Amnistia îi salvează în special pe politicieni de dosare penale aflate în anchetă sau în faza judecăţii în care sunt incriminaţi pentru fapte penale pedepsite cu până la 6 ani închisoare , iar pentru graţiere îi salvează în special pe politicienii condamnaţi deja cu pedepse până la 7 ani închisoare.
Proiectul Legii amnistierii şi a graţierii nu a mai fost votat în Camera Deputaţilor ( cameră decizională) din cauza scandalului declanşat în jurul parlamentarilor care scapă de puşcărie sau de dosare penale. Între aceştia figurează Adrian Năstase (DOSARUL Zambaccian II) , Dan Voiculescu (dosarele ICA şi şantajul Antenelor), Cătălin Voicu, Dan Pasat, Traian Decebal Remeş, Relu Fenechiu, Tudor Chiuariu, mulţi alţii , între care şi Bogdan Ciucă, membru al Comisiei Juridice (cea care a făcut modificările), învinuit în dosarul imobiliar în care e implicat fostul deputat Mihail Boldea.
Dacă apar în Monitorul Oficial aceste două proiecte de modificări legislative – scoaterea aleşilor şi a profesiilor liberale din categoria funcţionarilor publici şi eliminarea anchetării acestora pentru conflict de interese, trafic de influenţă. alte infracţiuni de corupţie, precum şi modificările proiectului legii amnistiei şi graţierii – , parlamentarii, aleşii locali, poliţişti, magistraţi şi alte categorii de funcţionari, deja condamnaţi, părăsesc puşcăriile, iar celor anchetaţi sau aflaţi în stare de judecată li se închid automat dosarele.
Se poate spune că USL, majoritar în Parlament, a dat liber la corupţie. Proiectul legii amnistiei şi graţierii a fost iniţiat de parlamentarii Nicolae Păun (minoritatea rromă) şi Mădălin Voicu (PSD).
Cum şi-au propus parlamentarii să scape de dosarele penale
Iniţial, proiectul legii amnistiei şi graţierii, promovat de parlamentarii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu, viza iertarea pedepselor de până la 4 ani închisoare. Membrii comisiei juridice au extins iertarea astfel: amnistierea faptelor penale care pot fi pedepsite cu până la 6 ani închisoare şi graţierea persoanelor condamnate definitiv cu până la 7 ani închisoare.
Amnistierea– înseamnă iertarea acelor învinuiţi sau inculpaţi care sunt anchetaţi sau judecaţi ( fără hotărâre judecătorească definitivă) pentru fapte penale ce pot fi pedepsite cu maximum 6 ani închisoare. Acestora li se închid automat dosarele penale, iar infracţiunile pentru care erau cercetaţi sau judecaţi NU sunt înscrise în cazierul judiciar. De asemenea, nu li se aplică nici pedepse complementare sau accesorii de genul că nu mai pot fi vota sau candida la alegeri pe o perioada de ani.
Graţierea funcţionează pentru cei condamnaţi deja definitiv până la maximum 7 ani închisoare.
Citeşte şi: Legea amnistiei, votată pe articole, în Camera Deputaţilor. Votul final a fost amânat
Din dosarele de pe rolul instanţelor sau în cele în care s-au pronunţat deja condamnări definitive se observă că cei mai importanţi beneficiari ai legii amnistierii şi graţierii sunt cei acuzaţi sau condamnaţi pentru corupţie, mulţi parlamentari, aleşi locali, magistraţi, poliţişti, vameşi etc.
Deşi în proiectul legii amnistierii şi graţierii există o precizare potrivit căreia darea şi luarea de mită nu se iartă, există un principiu de drept care anulează acest articol din proiect şi anume: în penal se beneficiază de legea cea mai favorabilă, iar amnistierea şi graţierea sunt mai favorabile. În plus, instanţele au dat pedepse uşoare pentru corupţie de până la 7 ani închisoare. Cu alte cuvinte, vor scăpa de puşcărie aproape toţi cei condamnaţi până acum pentru corupţie.
Pe deasupra, darea de mită, şantajul, abuzul în serviciu, primirea de foloase necuvenite şi alte infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora ca falsul în declaraţiile de avere si interese ca si conflictul de interese sunt sancţionate cu pedepse mai mici de 6 ani, aşa că aceste infracţiuni se şterg automat din cazier.
Cine scapă de puşcărie şi cazier dacă legea amnistierii şi a graţierii va fi votată
Adrian Năstase, fost premier, condamnat la doi ani cu executare în dosarul „Trofeul Calităţii” şi condamnat pentru şantajarea unui fost consul la trei ani cu suspendare de primă instanţă în dosarul „Zambaccian II”, scapă de această ultimă condamnare (care s-ar fi transformat în executare, fiind al doilea dosar de condamnare). Şantajul este pedepsit cu mai puţin de 6 ani închisoare. Dosarul se închide. De asemenea, condamnarea cu executare se graţiază.
Citeşte şi: Pe cine ar putea scăpa de închisoare legea amnistiei
Dan Voiculescu scapă de ambele dosare, atât de de dosarul ICA unde este acuzat de folosirea funcţiei politice pentru a obţine foloase şi unde prima instanţă de judecată la condamnat la 5 ani închisoare, precum şi de dosarul „Şantajul Antenelor”, unde a fost trimis în judecată pentru complicitate la şantaj.
Cătălin Voicu, fost senator PSD condamnat la 7 ani închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită.
Gigi Becali, aflat în inchisoare pentru condamnare la 3 ani şi şase luni închisoare în dosarul schimburilor de terenuri cu MapN. El mai scapă de un dosar –sechestrarea celor care i-au furat maşina- dosar în care a fost condamnat cu suspendare, ca şi de dosarul „Valiza”.
Victor Babiuc, fost ministru al Apărării, condamnat la 3 ani închisoare în dosarul în care a fost condamnat şi Becali.
Relu Fenechiu, parlamentar, condamnat la 5 ani închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul”.
Bogdan Ciucă, parlamentar PC, membru al comisiei care a făcut modificările, anchetat în dosarul fostului deputat Mihail Boldea.
Foştii parlamentari Monica Iacob Ridzi, Tudor chiuariu, Codruţ Sereş, Zsolt Nagy, Eugen Bădălan, Virgil Pop, Vasile Duţă, Emil Cutean şi mulţi alţii vor scăpa de dosare penale, de condamnări, iar cei aflaţi în detenţie vor fi eliberaţi.
Incă nu există o evaluare a numărului celor care vor ieşi din puşcărie, dar specialiştii apreciază ca ar fi de ordinul câtorva mii, majoritatea politicieni.
Motivele- paravan ale proiectului amnistierii şi graţierii invocate de parlamentarii USL sunt : condiţiile grele din puşcăriile româneşti şi condamnările CEDO pentru aceste condiţii „inumane”, scăderea pedepselor în noul Cod Penal şi armonizarea cu vechiul cod penal, cheltuielile de milioane de euro cu deţinuţii.
Modificările Codului Penal făcute de USL pe ascuns anulează lupta anticorupţie.
Citeşte şi: Antonescu: Parlamentarii nu au superimunitate
Cea mai brutală modificare este restrângerea infracţiunii de conflict de interese care NU se mai aplică parlamentarilor, miniştrilor, aleşilor locali-primari, consilieri locali, judeţeni, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene- şi al şefilor de instituţii ca regiile autonome, societăţile comerciale la care statul are pachete majoritare sau profesiile liberale ca avocaţi, notari , executori, experţi, care NU au carte de muncă. Aceştia NU mai sunt consideraţi funcţionari publici şi nu pot fi cercetaţi.
Cu alte cuvinte, se goleşte de conţinut Agenţia Naţională de Integritate, care NU mai poate face investigaţii pentru conflicte de interese, cnu mai poate verifica emiterea de acte normative administrative , cum ar fi, spre exemplu, contractele încheiate de autorităţile locale alese sau ordinele de ministru .
Afectată este şi Direcţia Naţională Anticorupţie, care nu mai poate ancheta conflictul de interese, abuzul în serviciu, falsul, uzul de fals, nu mai poate ancheta emiterea unor acte nelegale de către aleşi. Nu mai poate ancheta nici ordinele miniştrilor ( spre exemplu în legătură cu achiziţiile publice), nici traficul de influenţă.
Prin aceste modificări ale Codului Penal se acordă protecţie pentru fapte penale aleşilor şi şefilor de instituţii care NU lucrează cu carte de muncă.
Un alt amendament la Codul Penal reduce termenul de prescripţie specială care poate înlătura răspunderea penală.
Culmile aberaţiei sunt prevederi care scapă de răspunderea penală pe aceia care fură din banii publici.
Spre exemplu, cei care fură 500.000 de euro, dacă sunt prinşi şi dacă returnează banii nu mai merg la puşcărie, ci primesc o amendă administrativă. Cei care sunt prinşi cu furtul a 100.000 de euro, dacă îi returnează NU PĂŢESC NIMIC!
In schimb, pentru jurnalişti ( tot profesie liberală) s-au reintrodus ca fapte penale pedepsite cu închisoarea insulta şi calomnia, precum si obligativitatea de a face proba verităţii celor scrise sau filmate .
Reacţii la iniţiativele Comisiei Juridice
# Europarlamentarul Monica Macovei: „Efectul proiectului privind graţierea şi amnistia şi al modificărilor aduse Codului penal privind infracţiunile economice, prin care poţi fura 100.000 de euro şi primeşti doar cu o menţiune în cazier. PSD şi PC fac orice să-şi salveze hoţii şi să poată fura mai departe din banii noştri”.
# Deputatul PDL Adrian Gurzău: „Acest proiect (n.r. amnistia şi graţierea) il face pe preafericitul Nastase să scape de toate dosarele penale, il absolvă. Aveţi majoritate, asumaţi-vă transparent această decizie, PDL nu votează.”
# Liderul deputaţilor PNL, George Scutaru: „Din punct de vedere al PNL, aceasta legea (n.r. amnistia) nu este oportună şi nu o vom vota”, a susţinut Scutaru.
# Cristi Dănileţ, judecător, membru al Consiliului Superior al Magistraturii: „Este inoportună o lege a amnistierii şi graţierii, mai ales în situaţia în care România este monitorizată inclusiv pe anticorupţie de Comisia Europeană în cadrul MCV. Opinia mea este că se duce o luptă împortiva acţiunilor anticorupţie ale instituţiilor statului lăudate pentru eficienţa lor în condamnarea coruptiei în ultimele rapoarte de ţară”, a declarat Dănileţ.
# Horia Georgescu, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (despre modificările la Codul penal):”Conflictul de interese pentru membrii parlamentului urmează sa fie dezincriminat. Parlamentarii nu vor mai fi subiecţi ai infracţiunii respective si nici nu vor mai putea fi verificaţi din aceasta perspectivă de ANI sau alte unităţi de Parchet. Istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat in aer in cazul a 25 de senatori si deputati. Se va crea o super-imunitate. Este o initiativa care daca va fi adoptata, da o lovitura grea statului de drept, afectand iremediabil credibilitatea Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene si NATO” scrie Georgescu pe Facebook.
În legătură cu proiectul legii amnistiei şi graţierii care anuleaza întreaga activitate ANI de până acum, Horia Georgescu a declarat pentru România Liberă că „ANI şi-a făcut datoria. A trimis Parchetului tot ce a descoperit legat de falsul în declaraţii şi conflictul de interese. Vom vedea reacţia Parchetului”.
# Tiberiu Niţu, procurorul general al României a declarat pentru RL că : “proiectul legii amnistiei si gratierii este neinspirat şi inoportun”.
CSM şi DNA consideră că modificările Codului Penal golesc de conţinut lupta anticorupţie şi că modificările legislative s-au făcut fără a se respecta procedurile care prevăd că orice proiect de lege care afectează activitatea judecătorească trebuie avizat de CSM.
Citeşte şi: Citeşte şi: Şeful ANI : Parlamentarii îşi construiesc super-imunitate
Băsescu: „USL continuă lovitura de stat“
Modificările aduse de Parlament Codului Penal, precum şi prevederile din Legea amnistiei sunt cu dedicaţie pentru clientela politică şi reprezintă zece ani de regres în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, a avertizat preşedintele Traian Băsescu.
„Politicienii se ridică din nou deasupra legii“, a apreciat şefului statului, subliniind că atât Legea amnistiei, cât şi modificările aduse Codului Penal nu au avut nici un fel de aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii.
Preşedintele a explicat că măsura reducerii la jumătate a perioadei de prescripţie este destinată demnitarilor care au procese în derulare şi că de ea vor beneficia şi alte persoane, dacă este vorba de un grup infracţional din care face parte şi un demnitar.
Citeşte şi: Băsescu: USL continuă lovitura de stat. Voi trimite modificările Codului Penal înapoi la Parlament
În ceea ce priveşte decizia ca preşedintele şi parlamentarii să nu mai fie asimilaţi funcţionarilor publici, Traian Băsescu atrage atenţia că aceştia nu vor mai putea fi astfel anchetaţi de DNA şi nici verificaţi de ANI.
„Când vine vorba să răspundem în faţa legii, domnii parlamentari vor să fie buticari“, a apreciat ironic şeful statului, adăugând că peste 30 de senatori şi deputaţi „ar răsufla uşuraţi“ dacă ar intra în vigoare modificările aduse Codului Penal.
„Astăzi, Parlamentul a greşit fundamental şi a compromis România“, a mai arătat şeful statului, atenţionând că raportul Comisiei Europene pe justiţie va fi „foarte prost“ în ceea ce priveşte Legislativul.
Preşedintele a mai precizat că va retrimite Parlamentului modificările aduse Codului Penal, iar în ultimă instanţă ar putea sesiza Curtea Constituţională. (Andreea Nicolae)
