-0.2 C
București
luni, 18 noiembrie 2024
AcasăSpecialLegea amnistiei, votată pe articole, în Camera Deputaţilor. Votul final a fost...

Legea amnistiei, votată pe articole, în Camera Deputaţilor. Votul final a fost amânat

UPDATE 5: Proiectul de lege privind amnistia a fost scos de pe ordinea de zi a plenului. Anunţul a fost făcut de Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor. Decizia a fost luată de Comitetul ordinii de zi.  

UPDATE 4: Proiectul a fost adoptat pe articole şi urmează să fie supus votului final. 

Citeşte şi: Şeful ANI : Parlamentarii îşi construiesc super-imunitate

UPDATE 3: Şi PPDD a anunţat că nu votează proiectul de lege. 

UPDATE 2: Deputatul PDL, Adrian Gurzău, a declarat că partidul său va vota împotriva proiectului de lege.Acest proiect il face pe preafericitul Nastase să scape de toate dosarele penale, il absolva. Aveţi majoritate, asumaţi-vă transparent această decizie, PDL nu votează.”,a explicat Gurzău.

Citeşte şi: Pe cine ar putea scăpa de închisoare legea amnistiei

UPDATE: Liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, a anunţat că liberalii vor vota împotriva proiectului de lege. „Din punct de vedere al PNL, aceasta legea nu este oportună”, a susţinut Scutaru.

Proiectul de lege privind aministierea a fost amendat luni noaptea la secret de către deputaţii jurişti. Legea a fost propusă de deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu. 

Citeşte şi: PARLAMENT. Şir de nereguli în favoarea infractorilor

În timp ce la şedinţa Comisei Juridice se discută legea lobby-ului, o parte din membrii comisiei s-au întâlnit separat într-o altă sală şi au amendat legea amnistierii. 

Citeşte şi: Ponta, despre legea amnistiei: „Corupţii trebuie să rămână în închisoare”

 Proiectul a fost amendat astfel: amnistiere pentru infracţiunile care prevăd o pedeapsă privativă de libertate de până la 6 ani (în proiectul iniţial era vorba de infracţiuni până la 4 ani) şi graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 7 ani (iniţial erau şase ani). Proiectul a fost promovat de PSD, iar liberalii au votat împotrivă, potrivit surselor. 

Legea nu a fost trecută pe ordinea de zi oficială a comisiei juridice. Deşi şedinţa comisiei era programată să se încheie la ora 18.00, la orele 21.30, deputaţii munceau, încă, de zor, la legea privind activitatea de lobby. În paralel, câţiva dintre membrii comisiei s-au strâns, într-o altă sală, şi au operat modificări la legea aministierii. Modificările au fost sprijinite de PSD şi PC, în timp ce PNL a votat împotrivă, potrivit unor surse parlamentare. Votul final a fost dat în jurul orei 23.00 într-un Parlament aproape pustiu. Cu toate acestea, preşedintele comisiei juridice, Bogdan Ciucă (PC) consideră că nu s-a întâmplat nimic anormal. „Nu m-am uitat la ceas,  am plecat şi ne-am reîntors ca să nu ne vedem dimineaţa. Este continuarea şedinţei care a început la 16.00”, a fost explicaţia lui Ciucă. Deşi la şedinţa respectivă au participat şapte deputaţi, varianta oficială a fost că au fost prezenţi 21 şi că ar fi fost cvorum.

 

Citeşte şi: Graţierea corupţilor, din nou în discuţie

Iniţiativa legislativă urmează să între marţi la vot în plenul Camerei Deputaţilor, care este şi forul decizional în acest caz. Potrivit procedurii legislative, după ce este adoptată de Camera Deputaţilor, legea merge la promulgare la preşedintele Traian Băsescu.

Activitatea ANI, anihilată

Exista o lungă listă de infracţiuni care intră sub denumirea generică de corupţie pentru care ar putea funcţiona noul proiect legislativ. Cele mai importante, probabil, sunt falsurile comise în declaraţiile de avere şi de interese, precum şi conflictul de interese, fapte pe care le constată Agenţia Naţională de Integritate.

Exista sute de primari şi preşedinţi de consilii judeţene acuzaţi de conflict de interese sau de inadvertenţe în completarea declaraţiilor de avere şi de interese, în cazul cărora ANI a deschis acţiuni în instanţă. Daca aceşti aşa-numiţi baroni locali ar fi găsiţi vinovaţi, ei ar primi şi interdicţia de a mai ocupa funcţii publice. Prin noul proiect, însă, aceste interdicţii dispar.

Alături de acestea, printre infracţiunile în cazul cărora proiectul Voicu-Păun ar putea avea efect sunt faptele de abuz în serviciu, dare de mită, primire de foloase necuvenite sau divulgarea secretelor de serviciu.

Printre marii beneficiari ai legii se numără fostul premier Adrian Năstase, pentru care s-ar înlătura interdicţia de a mai ocupa o funcţie publică timp de doi ani. Alţi condamnaţi care ar scăpa de acuzaţii sau de pedepse: Emilian Cutean (5 ani), fost secretar de stat şi apropiat al PSD, George Becali (3 ani), Zsolt Nagy şi Codruţ Sereş, Cătălin Voicu sau Mihail Boldea. 

Până acum, şi pentru infracţiunile de luare de mită şi spălări de bani, pentru care legea prevede pedepse mai mari de 7 ani, instantele au dat pedepse foarte mici, astfel încât aceste condamnări definitive, de până la 7 ani inclusiv, vor intra sub incidenţa amnistiei sau graţierii.

Singurele infracţiuni care nu intra sunt spalarea de bani daca pedepsele administrate de ibstanta sunt mai mari de 7 ani, falsificarea de moneda, omorul, tâlhăriile cu vătămarea gravă a victimei.

Cristi Dănileţ, CSM: Este inoportună o astfel de lege

Judecătorul Cristi Dănileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat, pentru Romania liberă, că o astfel de iniţiativă denotă o luptă contra celor mai eficiente instituţii anticorupţie. „Este inoportună o astfel de lege a amnistierii şi graţierii, mai ales în situaţia în care România este monitorizată inclusiv pe anticorupţie de Comisia Europeană în cadrul MCV. Opinia mea este că se duce o luptă împortiva acţiunilor anticorupţie ale instituţiilor statului lăudate pentru eficienţa lor în ultimele rapoarte de ţară”, a declarat Dănileţ. 

Cele mai citite

Rezidențiat: Un sistem medical care strigă după ajutor

În timp ce peste 10.000 de candidați au susținut examenul de rezidențiat, România se confruntă cu un paradox cutremurător: avem un număr mare de...

Plăți duble pentru 200.000 de pensionari în decembrie

Casa Națională de Pensii Publice estimează că sunt sute de mii de dosare restante, la nivel național Aproximativ 200.000 de pensionari din România vor primi...

Rezidențiat: Un sistem medical care strigă după ajutor

În timp ce peste 10.000 de candidați au susținut examenul de rezidențiat, România se confruntă cu un paradox cutremurător: avem un număr mare de...
Ultima oră
Pe aceeași temă