Misiunea UE în Kosovo, Eulex, este acuzată că îi ameninţă pe cei care denunţă corupţia, în timp ce Parlamentul kosovar a votat pentru crearea unui tribunal ce va judeca albanezii acuzaţi de crime de război.
Procurorul britanic Maria Bamieh a denunţat cazuri de corupţie în rândul înalţilor responsabili ai misiunii europene de poliţie şi justiţie, Eulex, în Kosovo şi noua Comisiei Europeană se confruntă cu unul din cele mai mari scandalui. Bamieh, fost procuror la Eulex, a adus acuzaţii contra procurorului şef al misiunii, ceha Jaroslava Novotna, şi contra fostului judecător al Eulex, italianul Francesco Florit, şi le reproşează că au acceptat mită din partea lumii interlope kosovare pentru a clasa dosare legate de crima organizată şi pentru achitarea persoanelor suspecte de delicte grave. Şi l-a acuzat pe procurorul canadian Jonathan Ratel că a încercat ascunderea acestor informaţii. Maria Bamieh, în post din 2008, a fost suspendată câteva zile înaintea izbucnirii scandalului, în octombrie 2013. În presa locală, afacerea de corupţie a fost dezvăluită de cotidianul Koha Ditore, care a publicat extrase din înregistrările unei anchete interne a Eulex. Potrivit Jutarnji List din Zagreb, „aceste înregistrări au dezvăluit influenţa pe care crima organizată şi o parte a clasei politice locale o au asupra Eulex”.
Guardian dezvăluie că Maria Bamieh şi avocatul său sunt ameninţaţi de Eulex că ar putea fi arestaţi dacă vor publica dovezi care probează corupţia în rândul acestei importante misiuni externe a UE. Acuzaţiile lui Bamieh, cu apariţia de documente compromiţătoare în media din Kosovo, au creat impresia în fosta provincie iugoslavă că este posibil ca Eulex să fi devenit o parte a problemei.
Purificare etnică organizată
Lideri kosovari sunt suspectaţi de epurare etnică şi trafic de organe, iar comisia de anchetă a UE afirma că UCK s-a făcut vinovată de crime contra umanităţii. Procurorul Williamson afirmă că aceste crime au fost perpetuate de liderii UCK ce conduc azi Kosovo.
Parlamentul kosovar a modificat în aceste zile Constituţia ţării pentru a permite crearea unui tribunal pentru crime de război care va judeca albanezii acuzaţi de astfel de crime. Un vot important având în vedere opoziţia dură din Parlament faţă de crearea acestei instanţe. Numeroase puteri mondiale, inclusiv SUA şi UE, consideră mişcarea o condiţie prealabilă esenţială reconcilierii regionale după sângeroasele războaie balcanice din anii 1990. Tribunalul, care va fi compus din judecători internaţionali şi va avea sediul la Haga, va aborda crimele de război şi acuzaţiile de trafic de organe prelevate forţat de la prizonierii sârbi. Petrit Selimi, ministru adjunct de Externe, a salutat votul „ecrasant” în pofida opoziţiei şi a declarat: „Crearea Curţii este necesară pentru kosovari, pentru a afla adevărul asupra războiului nostru pentru libertate”.
În iulie trecut, Clint Williamson, diplomat american care a condus grupul special de lucru al UE însărcinat cu anchetarea crimelor de război, declara că membrii superiori ai Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK) au fost angajaţi într-o campanie de persecutare a sârbilor etnici după războiul din 1998-1999 – „omucideri ilegale, răpiri, dispariţii forţate, detenţii ilegale în lagăre din Kosovo şi Albania, violenţe sexuale, alte forme de tratament inuman intenţionate, deplasarea forţată a persoanelor şi comunităţilor, profanarea şi distrugerea bisericilor şi altor situri religioase”.
În timpul războiului, membrii UCK apărau majoritatea musulmană de minoritatea ortodoxă sârbă şi au ucis sârbi pentru prelevarea de organe şi vânzarea lor în clinici străine. De asemenea, minorităţile sârbă şi romă au fost victimele unei operaţiuni organizate de epurare etnică – crime, răpiri, deportări şi violenţe sexuale. La fel și opoziția albaneză față de UCK. Or, aceşti indivizi ocupă funcţii de înaltă responsabilitate în statul Kosovo şi este de înţeles de ce a existat o opoziție acerbă pentru împiedicarea înfiinţării tribunalului pentru crime de război.
