Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

FOTO Documente care atestă implicarea ultimului șef al Securității, Iulian Vlad, în reprimarea Revoluției din 1989: ”Se lichidează radical!” | REVISTA 22

Istoricul Mădălin Hodor, consilier superior în cadrul Direcției de Investigații a CNSAS, a publicat, pe site-ul Revistei 22, documente care atestă implicarea ultimului șef al Securității, Iulian Vlad, în represiunea directă îndreptată asupra demonstranţilor din decembrie 1989.

Share

Revista 22 0 comentarii

06.10.2017 - 23:11

Istoricul Mădălin Hodor, consilier superior în cadrul Direcției de Investigații a CNSAS, a publicat, pe site-ul Revistei 22, documente care atestă implicarea ultimului șef al Securității, Iulian Vlad,  în represiunea directă îndreptată asupra demonstranţilor din decembrie 1989. 

Deschideți galeria foto pentru a vedea imagini cu agenda de lucru a generalului-maior Ştefan Alexie, secretar de stat şi membru al CSS (consiliul colectiv de conducere al DSS n.n.)

Originalitatea documentelor este atestată prin ştampila de eliberare din arhiva CNSAS, prezentă pe fiecare pagină în partea de sus, precizează Mădălin Hodor. 

Generalul de Securitate Ștefan Alexie a fost implicat direct, alături de ceilalți membri ai conducerii Securității, la toate acțiunile de represiune a manifestanților. 

În documentele publicate, se vede cum Alexie a scris: ”se lichidează radical”, ”gloata nu putea ieșți atât de organizat”,  ”Să se continuie acţiunea de intervenţie cu bastoane şi scuturi. Ce se tot împuşcă- cu socoteală. Să nu se mai facă uz de armă decât dacă e nevoie.”, ”În această noapte să se facă mai multe arestări.”, Orice org. trebuie lichidată în întreprindere”, ”Iulian Vlad: Doinea Cornea in cazul ăsta nu se poate ca timpul să rezolve problema”. 

Citește și:  Mădălin Hodor: Adio, bătrâne asasin! | ANALIZĂ REVISTA 22
”Se lichidează radical!“ Da, tu ai spus-o, nu Ceauşescu. De unde ştiu eu? Din agenda de serviciu a fostului tău subordonat, generalul Ştefan Alexie, membru al CSS (Consiliul Securităţii Statului, organul colectiv de conducere al Securităţii, n.n.), care şi-a notat, cuvânt cu cuvânt, ordinele tale din zilele acelea. Şi-a notat, referitor la acesta, şi de unde l-ai transmis, adică direct de la şedinţa CPEx. Iată că nu e chiar aşa cum spunea în Evenimentul Zilei Aurel Rogojan, că „despre cele mai multe dintre aceste fapte (adică cele pe care istoria naţională „le va asuma ca bun de patrimoniu al patriotismului real“) nu există nimic consemnat oficial, fiindcă aşa a fost rânduiala deciziilor“. Uite că s-a mai consemnat câte ceva şi oficial. Pentru că „în rânduiala deciziilor“ şi „sub incidenţa, deopotrivă benefică, dar şi malefică, a secretului şi raţiunilor de stat“ aţi uitat să ardeţi şi agendele lui Alexie. Ghinion.

În anul 1972, Ştefan Alexie era deja colonel şi şef al „Rezidenţei 250”, o structură de contraspionaj deplin conspirată, constituită în interiorul Direcţiei a III-a. Modul în care a coordonat această reţea, ai cărui informatori erau cunoscuţi doar de el, l-a propulsat în funcţia de şef al Securităţii Judeţene Dolj (1973-1975), iar din 1983 în cea de şef plin al Direcţiei a III-a (UM 0625 Contraspionaj). În cadrul UM 0625 s-au constituit primele structuri antiteoriste organizate (UM 0625/RP şi UM 0625/RB), embrionul viitoarei USLA, astfel încât în momentul în care a devenit membru plin al CSS, Ştefan Alexie a devenit şi coordonator al acestei unităţi. La 8 mai 1985 a fost numit secretar de stat al DSS, funcţie pe care a deţinut-o până la trecerea în rezervă la data de 8 ianuarie 1990. În decembrie 1989 a participat alături de ceilalţi membri ai conducerii Securităţii la toate deciziile care s-au luat, aşa cum reiese clar din notările sale din agendă. Ulterior va declara că în perioada Revoluţiei era „în concediu medical”. De fapt, conform Certificatului-decizie medicală nr. 21/13.08.01.1990, internarea sa a avut loc pe data de 21 decembrie (data ultimei sale notări din agendă) şi a durat până pe 28 decembrie 1989. A fost doar unul dintre cazurile în care foştii şefi ai Securităţii şi-au ascuns prin minciună şi acoperiri „legale” ulterioare participarea la represiune, mai arată Hodor, în articolul publicat în Revista 22. 


Justiţia din România a stabilit că generalul Iulian Vlad a făcut poliţie politică. Între anii 2009 şi 2010, Curtea de Apel Bucureşti a judecat Dosarul 572/2/2009, urmare a unei acţiuni în justiţie a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

CNSAS a sesizat instanţa pentru a stabili „calitatea de ofiţer al Securităţii, cât şi faptul că acesta a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului”. Potrivit Consiliului, Iulian Vlad „a dispus urmărirea mai multor persoane pentru prevenirea acestora de la activitatea ostilă orânduirii socialiste, precum şi pentru sancţionarea unor scriitori care publicaseră lucrări apreciate ca fiind în contradicţie cu ideologia comunistă. De asemenea (…) a dispus măsuri de supraveghere informativă şi monitorizare a transmisiunilor de televiziune şi cercetării informative a disidenţilor din anii 1980”. Gen. Iulian Vlad a susţinut că acuzaţiile CNSAS sunt „vagi şi nesusţinute, care tind la stigmatizarea sa, prin faptul că a ocupat diverse funcţii în structura Statului predecembrist”. Prin sentinţa civilă nr. 150 din 12.01.2010, Curtea de Apel Bucureşti a dat dreptate CNSAS. Judecătorii au apreciat că „vastul material probator administrat în cauză demonstrează că măsurile aprobate de Iulian Vlad, din funcţiile importante pe care le deţinea în cadrul structurilor Securităţii, au fost de natură să conducă la suprimarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale în cazul unui număr important de persoane”.

Este vorba de libertatea  de exprimare, libertatea opiniilor, dreptul la secretul corespondenţei, dreptul la viaţa privată, dreptul la libertatea conştiinţei şi a religiei, dreptul la liberă asociere, precum şi dreptul la libera circulaţie.

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...